Aveti un copil impreuna, incercati sa va intelegeti cu tatal copilului, de obicei cu cat tatii sunt mai implicati in viata copilului, cu atat contribuie mai mult. Daca porniti din start de pe o pozitie conflictuala, copilul s-ar putea sa aiba de pierdut. Adica lipsa unui tata care sa speram ar iubi copilul si l-ar proteja si ca bani doar 25 la suta din veniturile nete declarate.
nu stiu care sunt motivele de a renunta la partenerul d-voastra,dar trebuie sa stiti ca pt a creste un copil (oricare ar fi acel venit al partenerului) este foarte greu in plus trebuie sa mai si lucrati (am citit motivul d-voastra ca partenerul nu se implica decat in weekend) asa cum lucreaza acum.Ganditi-va odata ce-l indepartati nu-l mai aveti nici in weekend sa nu mai spun cand copilul trebuie dus la un control,pt un vacin ce o sa faceti? in plus ceea ce este mai important este copilul care are nevoie de un tata (d-voastra ii luati acest drept inainte sa se nasca).Credeti-ma eu cresc doi copii fara mama,nu este usor. copii au nevoie de ambii parinti
Stimată viitoare mămică,situaţia dvs. nu e roz.
Teoretic, părinţii au odrepturi şi obligaţii egale faţă de minor.
Practic, dvs. ca mamă veţi duce greul, dvs. veţi fi zi şi noapte cu copilul, tatăl dacă doreşte, va vizita copilul, dacă nu , atunci nu! Dar dacă el doreşte, dvs. sunteţi OBLIGATĂ să-l primiţi, altfel veţi fi învinuită că alienaţi copilul.
În privinţa cheltuielilor cu copilul, în principiu puteţi cere prin instanţă plata unei pensii de intreţinere, funcţie de venitul legal al domnului, dacă nu este angajat legal, plata pensiei, deşi legiferată, poate întârzia sau a nu se efectua.
În ţara noastră, se pune accent primordial pe relaţia dintre părintele la care nu locieşte copilul şi copil.Aşa că, dacă domnul doreşte, i se va stabili un program de relaţii cu copilul, în care îl va putea lua de la dvs. în weekend, în vacanţe - asta în perspectivă.
Deci trebuie să judecaţi atent tot ce vă aşteaptă şi să luaţi decizii în consecinţă.