wakeupdolores a scris:
in caz contrar se va duce la instanta. Ce sa fac?
Dar nu trebuie să vă fie frică de judecată, dacă nu are dreptate nu va câștiga.
Trimiteți-i și dvs un răspuns scris cu confirmare de primire.
Imprimați răspunsul în dublu exemplar și căutați 2 martori ca să-l semneze, iar 1 exemplar să-l păstrați ca să aveți probe de bună-credință în instanță.
Comunicați numai prin e-Mail, sau prin poștă cu martori cum v-am spus mai sus.
Dacă veți avea probe reprezentând înscrisuri, veți câștiga procesul, și-i va fi respinsă acțiunea.
`
FOARTE IMPORTANT, dacă locuiți în județe/orașe diferite, potrivit art. 107 din NCPC, trebuie să vă cheme în judecată la judecătoria dvs de domiciliu, adică la domiciliul pârâtului.
Dacă depune cererea la judecătoria unde are ea domiciliul, invocați prin întâmpinare sau separat EXCEPȚIE de necompetență teritorială.
`
Autoritatea părintească în comun obligă părinții să ia deciziile importante în comun.
Părinții își vor da reciproc acordul cu privire la plecările în străinătate cu minorul, cu condiția ca părintele interesat să-l notifice în scris atât prin poștă cu confirmare de primire, cât și prin e-mail, cu privire la destinație, data plecării și trecerii frontierei, durata șederii, data întoarcerii și intrării în țară, menționându-se adresa și nr. de telefon fix(dacă este) unde este găzduit copilul, sau nr. de tel mobil din țara respectivă din străinătate și cine îl mai însoțește pe minor. Acordul dat de părintele nerezident și invers, va fi dat prin act autentic notarial în localitatea de domiciliu al părintelui care încuviințează și nu în localitatea părintelui solicitant.
Dacă parte din aceste condiții nu le îndeplinește, aveți dreptul de a refuza să-i dați încuviințare de a părăsi țara.
Nu sunteți obligat să-i dați pentru 1 an, ci numai dacă vreți.
Legea nouă doar permite părintelui nerezident ca în cazul că vrea, să-i poată da acord și pentru 1 an de zile, dar dorința și bunăvoința nu se transformă în regulă.