sergiu2 a scris:
acum 1 an an comis-o, asa de iscusit am fost ca am regretat in secunda in care m-am trezit cu poseta femeii in mana( 70 ani), si am incercat sa i-o innapoiez dar era speriata tipa si am fugit pana la un trecator (cu gandul sa i-o dau lui) care m-a lovit si a chemat politia, am fost dus peste 12 ore in fata procurorului, i-am spus ce am scris si aici am recunoscut si regretat si in declaratie si in fata lui si am plecat liber dar s-a inceput urmarirea penala. Azi dupa 1 an am primit citatie ca si inculpat evident. Am vre-o sansa la suspendare? Precizez ca nu am nici un fel de antecedent sau amenda. va multumesc anticipat
partea vatamata nu a vrut sa dea nici declaratie nici sa mearga la politie, dar politistii s-au rugat cu cerul si cu pamantul sa mearga si pana la urma a dat declaratie. M-ar ajuta cu ceva daca as merge cu un tort si niste flori la partea vatamata sa o rog (daca este posibil) sa isi retraga declaratia sau plangerea?
"Ca sa eviti pedeapsa,sa nu te atingi de lucrurile straine"-"Ut vites poenas, ne tangas res alienas"
Cu tot respectul pentru dvs.mica dvs."povestioara" cu datul posetei sustrase primului trecator care v-a oprit si predat politiei mi se pare ,pe cat de incredibila,pe atat de prost gust,mai ales ca astfel cum singur declarati,va aflati in fuga.
Intrebarea la care trebuie sa va raspundeti singur,dar la care va raspunde printr-o hotarare judecatoreasca instanta,este: de ce fugeati tocmai in acel moment ?
Din punctul meu de vedere,existand si circumstantele invocate de d-na consilier este greu ,dar in ziua de astazi ,deloc imposibil,sa obtineti o hotarare fara executarea pedepsei.
Eu as opta pentru o pedeapsa minima cu executare intr-un loc de detentie,mai ales avand in vedere si "mica povestioara de adormit copiii"pe care ne-ati "servit-o" la inceput.Sinceritatea are un rol important.