avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 657 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Drept civil - moşteniri, drept de ... Succesiune imposibila
Discuție deschisă în Drept civil - moşteniri, drept de proprietate şi altele

Succesiune imposibila

Dupa ce tatal meu s-a recasatorit, ne-am vazut tot mai rar. Am aflat de curand ca a murit acum 10 ani, intr-un accident. Sotia lui n-a binevoit sa ma anunte si, evident, foloseste bunurile tatalui meu, atatea cate mai pot fi identificate.
Intrebari:
1. O pot acuza pe aceasta sotie ca m-a privat de dreptul de a participa la inmormantarea tatalui meu? Ca nu m-a anuntat, desi imi stia adresa? Ca mi-a cauat un prejudiciu emotional, dar si unul material, fiindca de 10 ani are foloase de pe urma bunurilor lui pe care vadit a evitat sa le imparta cu mine, unicul copil al defunctului?
2. Nu s-a facut succesiunea, nu exista testament. Tata figureaza inca la impozite si taxe. Dar cum incep sa cer documente, la primarii apar actualii proprietari, care aduc acte de vanzare-cumparare de acum 20 de ani (cand tata traia). Rand pe rand, au disparut de pe numele lui 2 case si o garsoniera. Padurea nu e nicaieri gasibila, desi o vad inscrisa in titlul de proprietate. In regula ar mai fi doar o jumatate hectar teren arabil. Exista vreun fel de expert pe care sa-l pot angaja ca sa desluseasca traseul acestor proprietati (si poate si altele, de care nu stiu)? Cum pot afla daca actele de vanzare-cumparare sunt autentice? Sotia tatalui meu se lauda prin sat ca „aia nu mai are nicio sansa”.
3. Presupunand ca vanzarile sunt valabile, ii pot cere sotiei tatalui meu sa explice ce au facut cu banii? Doar atat. Nu vreau sa ii impartim, doar sa spuna clar ce a facut tatal meu cu banii de pe 2 case si o garsoniera si cum s-au regasit aceste sume in bunastarea ultimilor lui ani de viata.
4. Sotia tatalui meu refuza sa imi raspunda la scrisori, nu pot face succesiunea la notar. Am dat o declaratie notariala de acceptare a succesiunii. Cat timp am la dispozitie pentru a deschide proces pentru succesiune?

Va rog sa precizati ce tine de instanta, ce tine de notar, ce tine de alte autoritati.

Am avut si avocat. Timp de 3 luni nu a miscat un deget, eu am fost cea cu idei si am cautat acte. NIMIC din partea lui, doar discutii sterile pe mail, din 2 in 2 saptamani, asa ca am reziliat contractul.
Va multumesc,
Doamna avocat, Eu cred ca toti avocatii ar trebui sa fie atenti la cuvinte. Pe mine ma intereseaza unul care le si imbina corect in rationamente, iar dupa ultima experienta, unul care si actioneaza. Dar, recunosc, ati explicat clar, bine intentionat si curatel, nu v-a scapat decat „progenitura”.
Daca dvs ati fi cea care ma supune interogatoriului, as face exact ce fac si acum. M-as plange ca ma jigniti si as cere sa vi se impuna sa formulati intrebarile fara sa ma caracterizati. Mai mult, daca ma faceti nepasatoare fiindca nu mi-am cautat tatal, inseamna ca si tatal meu a fost nepasator, fiindca nici el nu m-a cautat in ultimii lui ani de viata. Cum credeti ca s-ar sfarsi aceasta dubla ofensa la adresa viilor si mortilor?
Ma astept ca adversarul sa intrebe de ce mi-am abandonat tatal, daca recunosc ca l-am parasit etc. E dur, dar nu e o jignire pentru ca asa pare din avion, lumea nu stie de ce, iar eu am ocazia excelenta sa explic. Dar daca ma face nepasatoare, asta e o constatare si nu i-o permit. Cred ca intelegeti nuantele si cred ca ati lansat atributul doar pe forum, in practica nu va luati de martori in felul acesta.

In concluzie pentru acest subiect, spre folosul tuturor celor ce-l citesc (pentru mine abia incepe, dar pe dvs, ceilalti, cred ca v-a plictisit deja):
copilul nu-si mai mosteneste parintele
atunci cand
1. au trecut 10 ani fara sa-l caute (legea favorizeaza doar relatiile perfecte tata-copil)
si
2. nu a actionat in primele 6 luni de la deces (legea favorizeaza doar pe cel care are capacitati paranormale cu care „simte” ca tatal a avut un accident).

Mi se pare corect!

P.S. Deja o spuneti a doua oara, chiar trebuie sa fac o precizare. „Nici măcar tatăl dvs. nu era dator să vă explice cum a cheltuit banii.” In logica mea, numai el are dreptul sa nu-mi dea socoteala. Ganditi-va la asta!
In "logica dvs." cred ca incurcati "dreptul" cu "obligatia" ca tatal dvs. sa va dea explicatii pentru cum si-a cheltuit agoniseala. De asemenea, tot undeva intre drept si obligatie se inscrie si posibilitatea ca tatal dvs. sa va lase ceva.

Ar fi dragut sa nu faceti pe victima prin afirmatii de genul ca legea favorizeaza doar relatii "perfecte" intre copii si parinti. Sunt convinsa ca exista motive intemeiate pentru care relatiile dintre dvs. si tatal dvs. s-au stricat, si sunt convinsa ca in aceasta relatie nu exista vinovat unic si absolut, greseli si orgolii fiind de ambele parti.

Totusi o pauza absoluta de peste 13-14 nu justifica pretentiile dvs. la agoniseala dansului. Pana la urma urmei fiecare are DREPTUL de a lasa sau NU ceva copiilor, nicidecum obligatia de a lasa ceva. Moralitatea din spatele gestului n-o poate comenta nimeni, nici macar, sau mai ales "pagubitul", poate eventual doar in cazul in care ati contribuit cumva la acea agoniseala.

15 ani nu sunt 2-5 luni de suparare, sunt 15 ANI. Pentru unii 15 ani reprezinta o treime sau un sfert din viata!!!

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Succesiune deea28 deea28 Buna ziua. Stiu ca acesta este un subiect deja saturat dar eu nu am gasit un raspuns clar pe nicaieri de aceea apelez la dvs in speranta ca ma puteti lamuri ... (vezi toată discuția)
Succesiune adela88-29 adela88-29 Buna ziua. Am si eu doua intrebari daca ma puteti ajuta.Situatia este putin mai complicata. Parintii mei au un apartament pe numele lor,tatal meu a decedat ... (vezi toată discuția)