Buna ziua,
Va rog sa-mi spuneti cum trebuie sa procedez in cazul in care sotia a plecat de acasa cu copilul in timpul divortului, fara acordul meu (sotia nu a avut nici un motiv temeinic de a parasii domiciliul, doar bunul ei plac). Din cate stiu, a incalcat prevederile art.496 alin.4 Cod civil care precizeaza:
"(4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."
Mentionez ca procesul este in faza "repus pe rol" (dupa ce ramasese in pronuntare) deoarece judecatoarea a mai cerut o adeverinta, iar sotia a parasit domicilul dupa aceasta sedinta.
Multumesc.
Stimate domnule Martonze, aveti perfecta dreptate, avem drepturi egale asupra copilului, iar sotia poate sa plece oricand de acasa (fara copil) daca doreste. Problema este ca suntem in divort de 10 luni de zile, timp in care sotia nu a dorit sa plece de acasa, deoarece nu avea nici un motiv. Nici acum nu a avut un motiv, dar asa a considerat ea ca are drepturi depline asupra copilului.
Eu as putea foarte usor sa merg in locurile pe care stiu ca le frecventeaza cu copilul (mall, parc) si sa vorbesc cu copilul si sa-l convig sa mearga acasa (promisiuni de jucarii, dulciuri etc.) dar nu doresc sa-mi "prostesc" copilul asa cum face mama doar ca sa vina acasa si sa-l transform intr-o minge de ping-pong. Eu vreau sa rezolv problema legal, fara a afecta copilul si fara sa stau 3 luni de zile fara sa-l vad (peste 3 luni e fixat urmatorul termen in proces).
Iar art.496 alin.4 Cod Civil se refera inclusiv la locuinta comuna din timpul casatoriei.
Multumesc
ART. 379
Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului
(1) Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Infractiunea de la art. 379 are denumirea marginala ”Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului”, elementul material al acesti infractiuni consta in retinerea minorului de catre parintele care il avea in grija dupa expirarea duratei de timp stabilite prin hotarare judecatoreasca.
Intelegeti acum ca nu putem discuta de savarsirea vreunei infractiuni, neexistand in acest moment o hotarare judecatoreasca?
@Emil72, din păcate, bietul copil a devenit deja mingea de ping pong dintre dvs. şi soţia dvs. Aveţi nevoie de foarte multă înţelepciune şi dvs. şi soţia dvs., pentru a micşora trauma despărţirii pe care o simte băieţelul dvs.
Indoctrinarea de la celebra organizatie este asemenea celei practicate de islam. Ei chiar cred ca lumea este sau ar trebui sa fie conform conceptiilor lor.
Stimate domn, motivele pentru care unul dintre soti decide sa iasa din relatie nu trebuie sa aiba girul celuilalat. Ceea ce dvs considerati motive neintemeiate pot fi considerate de partenera ca intemeiate. Aveti la dispozitie instanta de judecata careia sa va adresati pentru stabilirea domiciliului minorului.
Dupa cum vi s-a explicat nu e vorba despre nicio infractiune.
Referitor la art.379 cod penal aveti dreptate, nu se aplica in cazul meu.
Referitor la art.496 alin.4 cod civil consider ca se aplica si voi depune plangere la procesul de divort.
Multumesc