avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 581 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Nu mai vreau sa fiu în custodia tatălui meu pentru ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Nu mai vreau sa fiu în custodia tatălui meu pentru că nu se comportă ca un părinte. Am soluții?

Buna ziua! Ma numesc Denisa am 17 ani si de cativa ani buni ma simt ca la puscarie in casa tatalui meu.
Mama mea este divortata de tatal meu de 14 ani. Nu tinem legatura deloc de 2 ani. Eu traiesc din pensia alimentara a mamei si alocatia. Tatal meu imi scrie pe caiet tot ce cheltui apoi el imi ia banii din pensia mea alimentara. Nu imi cumpara haine. Si deabi cumpara mancare in casa,pe mine nu ma lasa sa ma duc la cumparaturi. El este miner ,ia aproximativ 15 milioane. Nu stiu ce face cu banii lui..dar la cresterea mea nu contribuie cu nimic
Da in mine ,tipa la mine..cand se enerveaza..si de la un simplu "ce mai faci tati"..
Am un prieten de 1 an..el imi trimite bani pe numele tatalui lui..el este plecat la munca la mama lui in Germania, ii cunosc familia ,il cunosc si pe el de cand eram mici. Vorbesc constant cu familia lui.
I-am spus tatalui meu sa imi dea procura,sa plec la el..sa imi fie mai bine iar el a spus doar ca la 18 ani plec,pana atunci nu am ce sa fac
Eu nu mai sunt la scoala,am renuntat am 10 clase, si m-am angajat sa imi fie mai usor..sa am banul meu sa nu ma mai milogesc de el si apoi sa scrie pe caiet fiecare leu luat..iar la urmatoarea pensie sau alocatie sa nu ma aleg cu nimic..am lucrat o luna de zile..nu am mai putut lucra pt ca nu mi-au facut contract si era riscant pt ei..fara semnatura de la tata..
Acum vreau sa plec de la el..e un chin..va rog spune-ti-mi ce pot face..
Daca ma duc la politie si spun ca nu mai vreau sa mai stau cu el in casa si vreau sa plec la prietenul meu..iar el da semnatura,pot pleca?
Ultima modificare: Duminică, 17 Decembrie 2017
Manuela Rășină, administrator
Cel mai recent răspuns: proastasatului , utilizator 14:43, 19 Decembrie 2017
Daca mentineti un astfel de ton agresiv la adresa celor ce incearca sa inteleaga situatia, nu ajuta pe nimeni.
In situatia in care nu stiu daca va puteti intoarce la scoala, incercati sa va angajati. Cursuri de manichiurist se fac si la locul de munca.
In esenta, vreti sa va descurcati singura si va deranjeaza ca si tatal dv. gandeste sa va descurcati singura. Pare ca e un abandon emotional, important e sa gasiti moduri de a iesi din situatie fara sa va agatati de persoane straine. Doar dv., singura cu viata dv., mergeti mai departe.
Inteleg ca va e greu, va simtiti abandonata, fara ajutor, dar exact asta a facut sa spuna un alt user mai sus despre posibilitatea abuzului si exploatarii dv. Asta ne face victime.

Va rog nu va suparati pe mesager, asa se vede din afara. Poate nu stiu toata situatia, sigur, asta e din putinul ce stiu.
3 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
Domnisoara, te rog mult gandeste-te ca fie ca e vorba despre tatal tau, despre mama sau despre prietenul tau si familia lui, TOATE aceste variante sunt despre cum ai depinde de altcineva si nu de tine! Procedeaza astfel incat niciodata sa nu mai fie nevoie sa te "milogesti", precum drept ai scris, de NIMENI!. Continua-ti scoala la seral, urmeaza un curs sa-ti faci o meserie, astfel incat sa ai "banul tau", precum corect ai spus. Situatia actuala trebuie sa te asiguri ca nu se mai repeta. Asta inseamna sa nu te increzi in nimeni altcineva decat in tine.
Abandonul scolar inseamna ca te condamni singura la a trai la acel nivel pe care ti-l pot asigura 10 clase. Adica, un salariu de mizerie, posibilitatea de a nu avea niciodata o slujba stabila, caci in lipsa unei calificari oricine te poate da afara oricand, imposibilitatea de a-ti lua propria casa, fie ea cat de modesta, cu consecinta ca vei fi mereu o tolerata in casa altcuiva, relationarea ta va fi limitata exclusiv la oameni cu aceiasi lipsa de pregatire, dintre ei va fi si viitorul tau sot si tata al copilului tau. Ganderste-te bine. Esti extrem de nemultumita acum, pe drept cuvant! Dar...deciziile pe care le iei acum vor fi pe toata viata. Atentie, anii si posibilitatile pe care le ai acum, nu se intorc!
Ultima modificare: Marți, 19 Decembrie 2017
proastasatului, utilizator

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Plec de acasa la 17 ani Ana-Maria1498 Ana-Maria1498 Buna seara, Asa cum ati mai citit discutii in acest forum despre plecarea minorului de acasa, incep asadar si povestea mea. Am 17 ani jumatate, in luna ... (vezi toată discuția)
Munca in strainatate, viitor divort, soarta copilului ramas in romania flower2014 flower2014 Buna ziua, ma aflu situatie dificila. Urmeaza sa intentez divort si am un copil minor. Inainte de toate doresc sa precizez ca sunt o mama responsabila care ... (vezi toată discuția)
Caut disperat solutii missie missie Povestea aceasta este atat de intens emotionala incat nu ma astept ca multa lume sa o inteleaga.Este vorba despre o familie, familia mea, in care mama este ... (vezi toată discuția)