Forum Discuţii diverse Timp liber şi ocupaţii cu care ... Citate si poezii de dragoste
Intră în cont
avocatnet.ro explicăm legislația
10 de azi 
Caută (ex. salariu minim) 721 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Timp liber şi ocupaţii cu care ... Citate si poezii de dragoste
Pune o întrebare 11 întrebări azi, 3 useri online acum
navigare rapidă
Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați
Discuție deschisă în Timp liber şi ocupaţii cu care îl putem umple

Citate si poezii de dragoste

• Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire...
• Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet
ranit si apoi vindecat de altul...
• Iubirea trebuie invatata, incercata si experimentata... prima atingere
nu reprezinta niciodata expresia ei desavarsita...
• O iubire pe care esti nevoit s-o pazesti nu reprezinta nimic.
• Dar tocmai asta n-au sa inteleaga niciodata oamenii cu adevarat gelosi.
• Gelozia ia nastere odata cu dragostea, dar nu moare odata cu ea...
• Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca
inainte...
• Nu uita: langa cel mai inalt punct al fericirii se afla cea mai adanca
prapastie a durerii...
• Pentru dragostea care se mai gaseste in lumea aceasta si pentru toti
cei care stiu sa o aprecieze, pentru toti indragostitii...
LA MULTI ANI!
• Fericirea nu inseamna sa ai ceea ce doresti, ci sa doresti ceea ce ai.
• Nu rupe firul unei prietenii, caci chiar daca il legi din nou, nodul
ramane...
• Sa nu crezi ca poti stabili cursul iubirii, caci ea, daca te considera
vrednic, iti va indrepta ea cursul!...
• Dragostea nu este numai flori, zambete, iubire, ci inseamna si lacrimi,
dorinta, pasiune si de aceea putini au privilegiul de a-i descoperi
puterea.
• Cine are capacitatea de a se indragosti, poate avea mereu incredere in
iubire si in valoarea omului de care s-a indragostit!
• Dragostea e la fel ca o boala pe care daca nu o tratezi se agraveaza...
si ca orice floare pe care daca nu o uzi se ofileste...
• Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca
o iubesti tu!
• Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce-am avut.
• Daca exista un sens al vietii... atunci EA este sensul, daca nu... EA
ar trebui sa fie...
• Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de
vant spanzurata in vid!
• In iubire se simte mai mult decat e nevoie, se sufera mai mult decat se
cugeta, se viseaza mai mult decat se traieste...
• Fericirea noastra rezida in ceea ce-l determina pe om sa-si dea seama
ca este om si sa ramana asa.
• Numai o mare nenorocire ne poate arata cat de marunte sunt nemultumirile
"insuportabile"
• Parfumul reprezinta sentimentele florilor. Adevarata prietenie este
asemenea unui trandafir: nu-i realizezi frumusetea pana cand nu se
ofileste...
• Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine
Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa...
si un suflet smuls din piept...
• O dragoste generoasa isi are intotdeauna testamentul pregatit din timp.
• Iubirea impartasita de oameni este forta cea mai mare care exista in
lume si izvorul cel mai important pentru poezie...
• Despartirile au ceva din melancolia asfintitului, o blanda stralucire
care ascunde in ea avertismentul intunericului...
• Prietenia este asemenea unei iubiri fara aripi...
• Daca nu ai iubi, cum ai putea pretui orbitoarea lumina a soarelui si
mangaietoarea lumina a lunii?
• Masurarea vietii omului nu este in functie de timp, ci de buna ei
folosire. Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita traita.
• Dreptatea poate sa ne avertizeze asupra ceea ce este bine sa evitam;
insa doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit sa facem...
• Nu exista indatorire pe care s-o subestimam mai mult, decat aceea de a
fi fericiti...
• Iubirea de tara, iubirea de parinti, de prieteni si de tot ceea ce ne
inconjoara este pretutindeni si ne copleseste in fiecare minut pe care-l traim.
• Am o banala intrebare pentru voi...: "Dragostea s-a nascut prin femeie
sau Femeia s-a nascut din Dragoste...?"
• Invatati sa lasati pe chipul vostru sa infloreasca un zambet. Este
darul pe care-l oferiti aproapelui, este darul pe care-l oferiti intregului Univers!
• Fiecare are propria sa filozofie a iubirii..., unii si-au faurit-o din
lemn, altii din piatra...
• Dragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului
• Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a
simti fericirea acestuia ca si cum ar fi a ta...
• "Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in
armonia raiului." - William Shakespeare
• Nu putem merge departe in prietenie, daca nu suntem dispusi sa ne
iertam unii altora micile defecte...
• Nu incerca sa gasesti iubirea absoluta, pentru ca nu exista. Totul este
relativ pe lumea asta, pana si iubirea...
• O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.
• pierduta lucire din raza de luna, frumoasa mea umbra, ce umbra nebuna,
frumoasa lumina, scapata din stele, cazuta-i din noapte in visele
mele...
• Adevarul care ii face pe oameni liberi este in cea mai mare parte
adevarul pe care oamenii n-ar vrea sa-l auda.
• Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul
fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai
intalnit...
• Sa visezi un inger?...
dar am deja un vis...
si am si un inger...
iar ingerul e visul meu...
• Cand iubesti esti cel mai fericit om din lume; cel mai trist lucru este
sa suferi din iubire...
• Fara IUBIRE nu exista viata!
IUBITI-VA!
Si alungati bezna aceasta ce ne sugruma in fiecare clipa!
• Dragostea sau Iubirea este un giuvaer de mare pret, dat in dar fiecarei
fiinte umane. Daca l-ai pierdut, viata ta nu mai are nici un sens...
• Dorul e focul in care ard sperantele, dorintele, durerile, iar cenusa
ce ramane reprezinta amintirile...
• In iubire, chiar si tacerea e plina de lumina, avand un anume farmec.
• Iubirea sincera si profunda nu are nevoie de vorbe multe.
• Nu dispretui lucrurile mici; o lumanare poate face oricand ceea ce nu
poate face niciodata soarele: sa lumineze ... noaptea!
• Loviturile vietii nu sunt numai distructive, ci si constructive; ca
loviturile ciocanului in dalta unui sculptor priceput...
• Iubirea nu constientizeaza, nu ascunde si nici macar nu ignora
defectele, ci pur si simplu le arde.
• Oamenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera
• Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai
bun si hotarasti sa i te dai pe tine insuti...
• Unii oameni vin si pleaca repede din viata noastra, altii stau o vreme,
punandu-si amprenta pe inima noastra. Dupa plecarea lor,nu vom mai fi
niciodata aceiasi.
• Dragostea e speranta si fara speranta lumea nu ar exista...
• Sa ai curaj sa risti pentru adevarul din inima ta, dar sa nu te minti
cand il asculti.
• Viata este frumoasa si e pacat sa trecem prin ea, fara sa iubim, macar
o singura data, cu adevarat...
• Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
Iubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda fabricata de
ea insasi... "jertfa".
• Sigur ca exista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine
sa mai aruncam si o a doua privire.
• Dragostea este un joc ciudat:
sau amandoi castiga sau amandoi pierd...
• Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa
se micsoreze...
• Femeia...
este cea careia ii datoram fericirea, tristetea, bucuria, viata...
Sa fiti iubite, stimate doamne si domnisoare!
• Sa astepti mereu dragostea ca pe un fel de jertfa pe care nu ai cum s-o
oferi, pentru ca de fapt asteptai o jertfa pe care sa o poti oferi ca
pe o dragoste...
• Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care conteaza !… Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc… Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit…
Răspunde Citează
823 mesaje
121378 vizualizări
79 participanți
Cel mai recent răspuns: shishiza , utilizator 13:21, 31 Ianuarie 2020
Vezi răspuns
Răspunsuri moderate (22)
Michelangelo

– sculptor strălucit, pictor, arhitect şi poet –

Trăind sub imperiul unor imense energii creatoare, îşi propusese să sculpteze munţii; în acest timp, poezia sa era străbătută de fulgerele întrebărilor întoarse spre universul lăuntric, de sorginte divină, iar sufletul său, dăruit unei uitări de sine pe care poate doar la Beethoven o mai găsim, îşi afla, în poezie, posibilitatea confesiunii directe în faţa absolutului.


Ce simt în suflet nu ştiu dacă este
râvnita rază din dumnezeire
sau e un chip frumos din amintire,
ce mi-a-nviat în piept ca din poveste,

din faimă sau din vis şi, fără veste
în inimă trezit şi în privire,
stârneşte-un nu-ştiu-ce aprins în fire,
căci altfel n-ar fi lacrimile-aceste.

Ce simt, ce caut, cin’ mi-e călăuza
nu ştiu nici unde-i şi nici cum i-e faţa;
par unii însă că-mi arată urma-i.

[ link extern ]

De când te ştiu, signor, în piept port spuza,
un dulce-amar, un da şi nu mi-e viaţa…
Sunt ochii tăi frumoşi, sunt ochii numai!

[ link extern ]

In timp ce vă ador, în minte-mi vine
nefericirea mea, ce tot sporeşte,
şi-mi zic plângând: - Cu-adevărat iubeşte
acel ce arde în văpăi ca mine!

Mă cleveteşte vulgul prin agore,
simţirea lui mi-o zvârle rău în faţă,
dar pasiunea mea c-un strop nu-ngheaţă:
rămân curat sub bârfele sonore.

Ce steag s-aleg şi care e însemnul,
de nu al biruinţei, al salvării?
Cad zarvei dùşmanilor şi pierzării,
de nu m-ajută mila Ta şi semnul…

Plăcut şi demn e de luat aminte
la caprele ce sar pe stânci, nebune,
cătând spre ierbi, în timp ce jos, cuminte,
ciobanul dorul inimii îşi spune
în cântec aspru, simplu şi fierbinte,
şezând ori preumblându-se-n păşune…

[ link extern ]

Ultima modificare: Joi, 28 Octombrie 2010
ContSters146828, utilizator
Răspunde Citează
Ce simplu mi-ai fi, dacă nu te-aş ubi


Adrian Paunescu

Altceva nu-i nimic
ªi mereu mă complic
ªi ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aş iubi.

Dacă m-aş lua după pretexte,
dacă-aş trage unde e uşor,
nici nu trebuia s-aud de tine
şi-mi era mai de folos să mor.

M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ţi-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simplă încăpăţânare,
pentru un ambiţios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.

Eu detest relaţia burgheză,
decorată circumstanţial,
mă închin la legile naturii
şi salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viaţă prefacută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer aşa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e şi greu îţi e şi ţie
cu acest fel de a trăi al meu,
totuşi, vreau să ştii că, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu.
Răspunde Citează
Michelangelo

Inceput şi sfârşit, Focul este imaginea şi instrumentul spiritului care a traversat dureroase experienţe sufleteşti, substanţa intimă a poeziei, îndumnezeirea prin contemplarea frumuseţii omeneşti şi expresia aspiraţiei către sublimul ei, dar şi împletirea sufletească vrednică de simplitatea vremilor biblice, ca o fereastră deschisă către idealul suprem de frumuseţe căruia i s-a dăruit într-un continuu delir al creaţiei, către iubirea limpezită prin suferinţă şi pe care o vede ca un mijloc de reîntoarcere la eternitate, prin contopirea destinelor…

Ieri ochilor, azi minţii alinare
aduci, cum n-aduc vii şi nici morţii,
încât sperând, mă duci în faţa porţii
de zbucium şi dorinţi izbăvitoare…

Iar dacă orbitoarea-ţi frumuseţe
nu-mi suferă nicicum alăturarea
iar la distanţă, de nadejdi n-am parte,

ce mi se va-ntampla pe căi răzleţe
şi care o să-mi fie îndrumarea
când ard de-aproape, mor când sunt departe?

[ link extern ]

Ce-i trebuia splendorii tale sfinte,
învins, cu funii lungi să mă mai lege,
cât timp, se înţelege,
la o privire i-am şi căzut pradă:
dureri prea mari, altminte,
uşor fac slabă inima să cadă.
Dar cine-ar sta să creadă
că sub privirea ta dumnezeiască
un lemn ars poate să reînverzească?

Dar focul meu nu-ţi este pe măsură,
căci din cereasca-ţi frumuseţe-oricine
îşi ia atât cat a-nţeles. E lege.

Aşa-i, signor, şi-n vârsta mea matură:
De n-am murit în flăcări pentru tine,
De vină-i slaba-mi forţă de-a-nţelege.

[ link extern ]

De-aş fi ştiut, văzându-l prima oară,
c-am să renasc privind aprinsu-i soare,
ca Fenix, pasărea renăscătoare,
bătrân cum sunt, din scrumiştea uşoară,

aş fi-alergat voios ca spre-o comoară
spre vorba lui, spre râs şi spre splendoare,
aşa cum lincşi ori lei ori căprioare
fug de primejdii şi spre bine zboară…

De ce m-aş plânge însă eu, de vreme
ce în privirea-acestui înger, bună,
străvăd odihna mea şi mântuirea?

Mai bine-i că nu l-am văzut devreme,
căci azi îmi dă aripi, ca împreună
virtutea să-i urmez, şi strălucirea…

[ link extern ]

Orişice văd mă-ndeamnă şi mă roagă
să vă urmez şi să vă dau iubirea,
căci voi îmi sunteţi singurul meu bine.
Amor, sfidând orice-altă faţă dragă,
vrea să vă dau, aflându-mi mântuirea,
prin voi, o, soare, numai! Astfel ţine
să nu mai sper la altceva pe lume,
decât la voi anume,
ba şi de cin’ vă seamănă mă leagă,
la gene, la privire ori la faţă.
Voi, ochi ce-mi sunteţi viaţa,
cel ce vă lasă-n întuneric moare,
căci unde nu sunteţi voi, nu e soare.

Precum în pană şi în călimară
stă scrisul cu şi fără măiestrie,
stă-n marmură statuia, rea sau vie,
după artistul care-o scoate-afară.

Si tu, signore drag, ascunzi comoara
de umilinţi, pe cât arăţi mândrie,
dar eu din tine sorb ce-i propriu mie,
cum chipul şi-ochii mei îţi arătară.

[ link extern ]

Un om într-o femeie, -nainte de zei
vorbeste prin gura ei;
la vorbele-i blajine,
eu nu mai pot să fiu stăpân pe mine.
Din mine mă desprinde
şi astfel, din afară,
de mine însumi mila mă cuprinde…
Frumosu-i chip când cearcă să mă-nveţe
să-nving a patimii povară,
văd moartea-n orişicare frumuseţe.
Ah, faceţi astfel, doamnă, care-mi treceţi
prin jar şi apă sufletul şi plânsu-mi,
să nu mă mai întorc în mine însumi!

In timp ce scriu, cu-ntreaga mea fiinţă
roşesc, gândind la voi, căci de-amandouă:
nici nu-s poet şi nici n-am iscusinţă.

Dar tot la fel mă recomand eu vouă
şi-atâta am de spus: că vă sunt slugă
oricând şi-n orice-mprejurare nouă.

[ link extern ]


Cu toate că atât supus torturii
păream că văd o rază de scăpare,
secat fiind de plânsul loviturii,

azi iată că zvâcneşte şi mai tare
izvorul lacrimii, dar nu prin chinuri
mărunte, ci prin moarte, prin plecare…

Aş vrea să vreau, Signor, ce nu-mi stă-n vrere:
un val de gheaţă focul mi-l ascunde
făcându-l slab, că nu mai corespunde
ce scriu pe foaie la ce gându-mi cere.

Eu Te iubesc prin vorbele-mi stinghere
şi-apoi mă plâng că mila-Ţi nu-mi răspunde;
cum s-o cobor în inimă, de unde
s-alunge a orgoliului putere?!

Signor, dărâmă zidul, sfarmă gheaţa
ce nu mai dau lumina milei Tale
pierdutei lumi! Mireasa Ta să vadă

luminii care o să vină faţa,
în piept să-mi ardă doar divine pale
şi să te simt în veci, fără tăgadă!

[ link extern ]



Vă place Michelangelo? Sculptorul, Pictorul, sau Poetul, atât de puţin cunoscut? Am postat aici câteva din versurile lui, mai greu de găsit, în cărţi puţine şi vechi; chiar dacă nu multă lume-şi va da seama, recunosc, pentru corectitudine, am “greşit” uneori puţin la traducere (C.D.Zeletin,1986) şi selecţie… sper să–mi fie iertat.
O experienţă de viaţă concepută filozofic şi trăită afectiv, cu linişti înspăimântătoare din care explodează note tragice, pe care se aştern absenţe şi adormiri cumplite, trezite de freamătul delirului sublim – iată poezia genialului sculptor.
In anul trecerii în nefiinţă a divinului Michelangelo, ca-ntr-o înlănţuire neîntreruptă a marilor spirite, în Anglia se năştea Shakespeare…

[ link extern ]

Răspunde Citează
Vă place Michelangelo?


Eu nu am stiut ca este si poet ...:tomato:

Un supraom, un geniu. Daca imi place? Sunt fascinata!
Impreuna cu Leonardo da Vinci,este cel mai important artist în perioada de vârf a Renaşterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură.

[ link extern ]


Rad florile ghirlandei pe-ntrecute
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Michelangello Buonarroti [Michelangello ]
Înscris în bibliotecă de Andrei Sabin Dumitru


Rad florile ghrlandei pe-ntrecute
In parul auriu, si-ncununandu-l
Isi despletesc vioi spre frunte randul,
Ca fiecare prima s-o sarute!...

Ce fericite-s rochiile mute
Ce, toata ziua, pieptul ei strangandu-l
Se tot intind inspre grumaz cu gandul
Sa-l mangaie cu una dintre cute!

Dar cea mai fericita dintre toate
E panglica in aur intesata,
Ce tine sanii, reliefuri scoate...

Parc-ar sopti centura ei curata:
"Eu mijlocul de-a pururi il voi strange"
Ah, bratul, bratul meu ce l-ar mai frange!



Genialitatea lui Michelangelo reflectată în artele plastice îşi găseşte corespondenţa şi în creaţia literară. Sonetele sale, dedicate tânărului Tommaso de Cavalieri sau amintirii adoratei Vittoria Colonna, sunt pline de sensibilitate dar şi de anxietate, exprimând lupta între idealurile platonice şi dorinţa fizică imanentă. Au fost publicate în 1623 de strănepotul său, Michelangelo cel Tânăr, într-o formă deformată: toate pronumele masculine schimbate în formă feminină, spre a ascunde aspectul homoerotic al poemelor. Abia în 1893 au fost restaurate în forma lor originală şi traduse în limba engleză de John Addington Symonds. O admirabilă traducere în limba română a sonetelor - le Rime - aparţine poetului C.D. Zeletin.
Ultima modificare: Vineri, 29 Octombrie 2010
ContSters167247, utilizator
Răspunde Citează
"Pentru mine, tu esti poarta raiului.
Pentru tine voi renunta la faima, la creatie, la tot."

Frederick Chopin
1810-1849
iubitei sale
Delphine Potocka
Răspunde Citează
Pagina 40
Du-te la pagina 1 ... 37 38 39 40 41 42 43 44 45 ... 165
Pagina 42

Alte discuții în legătură

Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde... justitiarul3 justitiarul3 Daca iubesti poezia, daca esti fascinat de frumusetea cuvantului... nu sta pe ganduri, scrie, scrie asa cum stii tu, incepe cu putin si mai ales nu-ti fie ... (vezi toată discuția)
Intrebari despre viata si iubire BX BX Cand o inima a fost inghetata de durere, calea catre distrugere mai poate fi evitata sau este ceva predestinat ? Vietile noastre urmeaza o cale foarte lunga si ... (vezi toată discuția)
Poti iubi, romantic vorbind, doua persoane in acelasi timp? Flavyta Flavyta Am o pasiune pentru scris, si in ultima vreme, mi s-a conturat o ideea destul de buna, dupa parerea mea, dar care poate fi extrem de discutabila: poti iubi ... (vezi toată discuția)