divort

eu.ro.lex a scris:

ati putea invoca acest fapt, dar trebuie sa-l si "detaliati". Daca angajati un avocat nu trebuie sa va prezentati la nici unul din termene.

Uuuups!
Reclamantul in procesul de divort este obligatoriu a depune personal actiunea la instanta si OBLIGATORIU a se prezenta la fiecare termen de judecata, cu exceptia unor motive bine intemeiate, sub sanctiunea respingerii actiunii de divort ca nesustinuta.
Doar daca reclamanta s-ar regasi intr-unul din cazurile expres si limitativ prevazute de art. 614 C.pr.civ., aceasta ar putea fi reprezentata prin mandatar. ;)

elisabeta5 a scris:

Dupa 21 ani de casnicie doresc sa divortez. In cazul in care nu pot prin acord, pot invoca doar nepotrivirea de caracter? Este necesara prezenta paratului la vreun termen? Nu am copii minori si nici bunuri comune.

Cel mai elegant ar fi un divort prin acord, procedandu-se astfel:
1. Introduceti cerere de divort din culpa comuna. La primul termen de judecata se prezinta paratul si spune ca este de acord cu divortul astfel ca, nefiind minori rezultati din casatorie si casatoria fiind mai veche de un an, instanta va desface casatoria prin acord.
2. Introduceti cerere de divort prin acord semnata de ambii soti. Ambii veti merge sa depuneti actiunea si ambii veti fi prezenti la primul termen de judecata si va veti reafirma pozitia exprimata prin actiune. Asta-i tot!
Daca paratul nu este de acord cu divortul, introduceti actiunea de divort din culpa exclusiva a sotului parat sau din culpa comuna. Este optiunea paratului de a se apara si de a se prezenta in instanta. Daca paratul nu se va prezenta in instanta, nu va propune probe in apararea sa, instanta va solutiona cauza numai pe baza probelor solicitate si administrate la cererea reclamantei. Daca reclamanta va reusi sa-si dovedeasca pretentiile, instanta va admite cererea iar, daca reclamanta va solicita si cheltuielile de judecata (taxe de timbru, onorariu avocat), instanta le va admite in cazul admiterii cererii, astfel ca in cazul culpei exclusive a sotului parat instanta il va obliga la plata tuturor cheltuielilor de judecata solicitate si dovedite de reclamanta, iar in cazul culpei comune, il va obliga pe parat la plata acestor cheltuieli doar in proportie de 50%. ;)

si cum ramane, stimate coleg, la fundamentarea actiunii pe culpa comuna cu principiul: Nemo auditur propriam turpitudinem allegans sau Nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria sa culpa,
adagiu latin potrivit caruia nimeni nu poate sa obtina foloase invocand propria sa vina, incorectitudine, necinste, si nici sa se apere valorificand un asemenea temei.?

parerea mea ( confirmata si de jurisprudenta-practica instantelor) este ca, daca sotul nu este de acord sa divortati de comun acord trebuie sa introduceti actiune
din vina luni exclusiva, deoarece nu puteti sa aduceti ca argument si culpa dvs.
daca el vine la primul termen si e de acord cu divortul schimbati pe culpa comuna ,solicitand si sa nu fie motivata sentinta( eventual)

bineanteles ca trebuie sa administrati probe. iar daca sotul nu e de acord e intr-adevar destul de dificl, simpla nepotrivire de caracter, dupa 21 de ani de casnicie nefiind , dupa parerea mea , suficienta.

cora2006 a scris:

Stimata colega!
Principiul invocat nu are aplicare in actiunile de divort. Eu practic aceasta meserie de mai bine de 10 ani si am avut sute de divorturi din culpa comuna si nicio instanta nu si-a pus problema invocarii de catre reclamant a propriei culpe in desfacerea casatoriei...doar daca reclamantul solicita desfacerea casatoriei din culpa sa exclusiva, atunci da...se aplica principiul...altfel...;)

av.antoanelageaman a scris:

si cum ramane, stimate coleg, la fundamentarea actiunii pe culpa comuna cu principiul: Nemo auditur propriam turpitudinem allegans

Imi permit sa raspund eu.
Ramane ...cum a stabilit legea in materie de divort.
617 cpc. "Instanta poate sa pronunte divortul impotriv ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora".