Buna ziua. Am si eu o intrebare in ceea ce priveste starea emotionala a copiilor. Am avut o casnicie de 13 ani cu tatal celor doi minori mai iar ulterior dintr-o alta relatie, am un copil mai mic. Tot ce vreau sa spun este ca atunci cand cei doi minori merg la tatal lor, pe baza hotararii judecatoresti, acesta ii intreaba insistent despre viata mea, a actualului concubin si a copilului mezin. In al doilea rand inafara programului de vizita impus de instanta vine cu jandarmi si politie, iar minorii sunt speriati pana la lacrimi, ca le e frica sa nu ma ia politia sau chiar pe ei. Tot timpul pe strada cand ne intalnim accidental imi spune de copilul mezin si daca concubinul imi plateste cheltuieli pentru cel mic sau nu, el achitandu-se de pensia de intretinere in ultimul moment cand eu am facut plangere la parchet.
Tin sa mentionez si sa punctez faptul ca nu starea mea ma ingrijoreaza ci a copiilor. Unde pot sa depun plangeri in ceea ce priveste abuzul emotional parintelui fata de copii? Care sunt legile care arata pedepsele pentru asta.?
Mai rog un raspuns, in cazul in care copii nu vor sa mearga la el, chiar daca exista o hotarare judecatoreasca, acestia sunt obligati sa mearga si sa respecte programul? Ce autoritate poate impune acest lucru copiilor? In hotarare sunt impuse niste ore, daca el intarzie consistent, adica cateva ore bune, sunt obligata sa ii dau?Cu el nu ma pot intelege amiabil in nici o privinta.
Programul lui de vizita este urmatorul si specific faptul ca inca nu este definitiva, eu avand dreptde recurs in 30zile, aceasta fiindu-mi inmanata pe 21 august: In prima si a treia saptamana de vineri ora 17 pana sambata ora 17 in fiecare luna, doua saptamani in vacanta de vara, in anii impari de sarbatorile legale si in anii pari de zilele lor de nastere. In data de 28 august la ziua de nastere a celui mic, a venit cu jandarmii la poarta mea, invocand faptul ca eu nui dau copilul asa cum prevede hotararea. Jandarmii au venit la un apel al lui la 112,iau explicat programul din hotarare si ca acesta nu are dreptul sai ia si au plecat, el facand scandal la poarta mea, speriind copii, iar jandarmii nu au inyervenit deloc, am hotarat cu copii ca ar fi bine sa mearga totusi a doua zi, fiind o zi importanta, explicandule ca si el este parinte si poate vrea si el sa se bucure cu ei. L-au vizitat pe tatal lor a doua zi luandui de la poarta cu taxi, el personal, insa intoarcerea copiilor la domiciliu a fost cu taxiul singuri la aproape 11 noaptea. Am filmat sosirea lor cand am observat asta. De altfel am inregistrat copii cand povesteau cum au fost tratati cu indiferenta de acesta, el vazandu-si de alte persoane din curte, cum ar fi actuala sotie si copii acesteia, cat si de treburile casnice, copii mei fiind ignorati total. Desigur ca inaintea povestirii acestia au avut un episod groaznic de plans din cauza tratatiei tatalui lor.
Desigur ca voi inainta recursul, desigur ca voi cere ajutor autoritatilor competente, dar pana se vor sesiza, dureaza, iar noi va trebui sa respectam hotararea. Mie teama de "bubele" lor psihice, ale copiilor. Si ma doare ca parinte ce sa ocupat in exclusivitate de ei ca nu isi pot vedea in liniste de copilarie, scoala si extrascolare si proiecte de volutariat la care ei sunt activi.
gi-jane2
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
respectati acel program, e executoriu pana la o alta hotarare, cea din apel.
Atat si nimic mai mult.
Pe msaura ce vor creste, copiii vor decide singuri ce au de facut. Sub nicio forma nu influentati copiii sa nu il accepte, chiar daca ei va zic ca nu au fost bagati in seama, nu amplificati, ci scuzati-l pe tata ca nu a avut timp de ei in acea zi, dar alta data o sa fie f frumos.. Va fi mai usor pt ei, iar dvs nu veti putea fi acuzata de alienare.
Strangeti proba cu proba, va vor folosi candva.. fie ca veti cere restrangerea programului, fie copiii nu vor mai putea fi bligati sa se duca si nu veti avea probleme cu executarea.