Răspunsul rămâne valabil chiar dacă B a murit mai întăi.
Moștenirea lui B a fost culeasă de A și C (moștenirea se transmite din clipa morții celui despre a cărui moștenire este vorba, chiar dacă ea se dezbate în 2050... toamna).
Moștenirea lui A a fost culeasă de C.
C, în calitate de fiu, a adunat averea ambilor săi părinți.
Și acum, la moștenirea lui C, decedat în martie 2020, vin unchii și mătușile lui C care erau în viață în clipa morții lui.
Dacă o mătușa „X” era în viață în clipa morții lui C, dar a murit a doua zi, atunci partea ei se va retransmite moștenitorilor ei.
Dacă o mătușă „Y” era deja decedată, atunci ea nu are vocație la moștenirea lui C (nu îndeplinește condiția „să existe”)
Iar la moștenirea lui C NU vin verii lui primari, nici direct, nici prin reprezentare.
Nu vin direct pentru că verii primari sunt rude de gradul IV, care sunt înlăturate de la moștenire de rudele de gradul III (unchii și mătușile în viață ai/ale defunctului).
Acesta este principiul proximității gradului de rudenie. Acest principiu cunoaște o excepție = reprezentarea succesorală.
Dar verii primari nu vin la moștenire nici prin reprezentare, pentru că reprezentarea nu este admisă de lege în privința lor.
Potrivit art 966 alin 1 Cod civil „Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului”.
Rețineti: NUMAI... Iar după „numai” nu apar și verii primari ai defunctului.
Deci, în speța, nu are importanță câti frați și surori au avut A și B, ci ne interesează să știm câti dintre aceștia (= unchi și mătuși ale lui C) erau vii ... și neingropați în clipa morții lui C. (pentru că viii îi moștenesc pe cei morți)
Doar aceștia - unchii și mătușile ÎN VIAȚĂ - au vocație succesorală la moștenirea lui C.
Știu, nu e prea simplu de „digerat”. Dar nici nu am aici posibilitatea de a explica suficient. Față în față, mă uit în ochii omului și-mi dau seama cam de pe unde a început să clipească mai des...
~ final discuție ~