handsu a scris:
Nici cea mai corecta , echitabila , folositoare lege nu -si produce efectele scontate in cazul in care nu exista constrangere , culpabilizare , sanctiune in cazul neaplicarii ei in totalitate .Acest fenomen este leaganul abuzurilor . Magistratul nu are dreptul de a interpreta legea , fiind un functionar al executivului legislativ . In cazul in care i se permite si altceva ,este ...
Este clar ca este vorba de o eroare judiciara, desi conceptul nu este definit in vreo lege, cum de altfel nu se definesc nicii termenii de “rea-credinta” si “grava neglijenta”. As mai adauga, in completarea celor spuse pana acum ca in ultima vreme se discuta tot mai mult de angajarea raspunderii materiale a magistratilor (inclusiv a asigurarii de raspundere profesionala), dar răspunderea este angajată doar dupa ce statul a acoperit prejudiciul cauzat de eroarea judiciară , ceea ce presupune procese dickensiene de durata, de tip “interminable brief”. Nu stiu in ce stadiu se afla proiectul de lege al CSM privind raspunderea materiala a magistratilor, dar in acest moment cadrul legal minimal arata cam asa (cu completarile din C.Pr..P art.505-507 si C/Pr.Civ.):
Potrivit
art. 52 alin. 3 din Constituţie: ”(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”
ORDONANŢÃ nr. 94 din 30 august 1999
privind participarea României la procedurile în fata Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă**)
ART. 12
(1) Statul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovăţie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii sau prin convenţie de rezolvare pe cale amiabilă.
(2) Răspunderea civilă a funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile de drept comun care vor fi reglementate prin legea privind statutul funcţionarilor publici, prin decizie de imputare emisă de ministrul finanţelor. Persoana în cauza poate ataca decizia de imputare în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
(3) Răspunderea civilă a magistraţilor se stabileşte în condiţiile care vor fi reglementate prin Legea pentru organizarea judecătorească.
(4) Răspunderea civilă a membrilor Guvernului se stabileşte în condiţiile Legii privind responsabilitatea ministerială.
(5) Pentru celelalte persoane, răspunderea civilă se stabileşte în condiţiile dreptului comun în materie.
(6) Nu răspund, în condiţiile prezentei ordonanţe, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii şi judecătorii Curţii Constituţionale.
(7) In toate procedurile judiciare derulate potrivit dispoziţiilor prezentului articol, Guvernul, reprezentat de Agentul guvernamental, are drept de intervenţie, în condiţiile Codului de procedura civilă.
LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor
ART. 94
Judecătorii si procurorii răspund civil, disciplinar si penal, in condiţiile legii.
ART. 96
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită in condiţiile legii si nu înlătura răspunderea judecătorilor si procurorilor care si-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.
(3) Cazurile in care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penală.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite in alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotărâre definitiva, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o fapta săvârşită in cursul judecaţii procesului si dacă aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciară.
(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu acţiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune in despăgubiri impotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune in toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.
ART. 97
(1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, in legătura cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune in discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.
ART. 99
Constituie abateri disciplinare:
h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinţa sau din grava neglijenţa, dacă fapta nu constituie infracţiune;
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Art. 45^1. - (1) Orice persoană interesată, inclusiv conducătorii instanţelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspecţiei judiciare aspecte în legătură cu activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori cu săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2) Orice semnalare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptată la instanţe sau parchete, va fi înaintată Inspecţiei judiciare în termen de 5 zile de la înregistrare.
(3) Aspectele semnalate sunt supuse unor verificări prealabile efectuate de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, în cadrul cărora se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare.
(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.
(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori sesizează comisia de disciplină corespunzătoare.
Dar ce se intampla in cazul in care verdictul care constituie o eroare judiciara este dat de un complet de judecata in care am avut de-a face cu opinii separate contracarate de principiul unanimitatii?
avocatnet.ro explicăm legislația
godspeed, utilizator
Cris1971 
dodonica