Tatăl meu s-a recăsătorit după ce a decedat mama și locuiește cu actuala soție în apartamentul părinților și al nostru. Daca tata face contract de întreținere cu unul din copii poate acesta fi atacat de actuala soție când va fi în calitate de moștenitor rezervatar? Contractul de întreținere se poate încheia doar intre tata și un copil fara soția actuala? Poate fi încheiat acest contract doar pe partea tatălui din apartament după ce facem succesiune după mamă sau trebuie sa dețină integral tata apartamentul? Practic după mamă tată ar mai primi 1/4 pe lângă jumătate din apartament cat are acum? Poate deci face contract de întreținere pe cota lui cu un copil și să se transfere astfel dreptul de proprietar in schimbul îngrijirii lui cu clauza de locuire in apartament? Mulțumesc anticipat de lămurire!
raluk0207
Utilizator 2din 2 utilizatori consideră acest răspuns util
Da, păstrați toate bonurile
Art. 1091 alin 4 se refera la vânzarea cu clauza de întreținere, nu la contractul de întreținere simplu.
Soția actuala nu are pentru ce sa își dea acordul.
Bunurile dobândite anterior căsătoriei și cele dobândite prin moștenire sunt bunuri proprii.
Cota totala a tatălui este alcătuită din: cota de bun comun din imobil (dobândită un timpul căsătoriei cu prima sotie, deci e anterioara căsătoriei actuale) + cota dobândită de la mama, prin moștenire.
Deci actuala sotie nu are ce cauta în ecuație.
ibn
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Trebuie sa aveti in vedere ca nu se stie cine dintre doi soti moare primul si valabilitatea unei solutii adoptate se verifica in practica atunci cand tatal dvs va muri, iar in acel moment nu se mai poate face nimic pentru modificarea solutiei in cauza. Dar totusi poate actuala sotie nu este chiar un balaur....
Deci bonurile fiscale trebuie păstrate ca proba daca soția actuala va contesta întreținerea după ce nu mai e tata cu scopul de a obtine ceva din cota tatălui ca moștenitor rezervatar? Doar pentru acest scop se păstrează bonurile? Totuși mi se pare nerealist și complicat acest aspect. Nu tot ce se prestează poate fi fiscalizat. Poate fratele care îl îngrijește gătește acasă și îi aduce mâncare gătita. Sau face curățenie sau alte activități la țară pentru tata cel întreținut. Cum fiscalizam acestea că sa dovedim cu acte că s au prestat? De ce nu se da dreptul soției sa conteste întreținerea in timpul vieții întreținutului și acesta să poată valida sau respinge în persoana acuzațiile soției? De ce de ex nu i se poate lua întreținutului o declarație notarială sau mai multe pe perioada întreținerii și astfel să nu mai vina nimeni cu pretenții de neprestare corespunzătoare a întreținerii postmortem? Înțeleg că legile nu sunt perfecte dar speță asta chiar nu mi se pare deloc realista și gândită.
Noi nu ne temem neapărat de actuala soție cat de faptul că va putea fi influențata de copiii ei sa încerce să capete ceva pt ei din cota tatălui nostru.
Mulțumesc mult pentru lămuriri.
raluk0207
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Ba sa știți ca 90% din întreținere poate fi fiscalizata. Chiar și serviciile medicale.
Iar după cum am spus mai sus, nu se pune problema rezervei succesorale, ca întreținerea nu este o liberalitate, ci un contract cu titlu oneros.
Asa cum la vânzare se păstrează dovada achitării prețului, tot la fel este bine și recomandat sa se păstreze dovezile prestării întreținerii.
Vi se pare o idee mai buna sa nu puteți dovedi absolut deloc?
La fel de absurda este și declarația notariala.
Duci intretinutul lunar/săptămânal la notariat sa declare ca a fost întreținut corespunzător?
Sau aștepți când e pe moarte, ca să fii sigur?