Bună ziua! În urma finalizării succesiunii de pe urma mamei ...

Tina122000 a scris:

... Am primit deja amenințări din partea copiilor lui ...

Copiii nu au niciun drept asupra bunurilor părintelui lor, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere. (a se vedea în acest sens art. 500 C. civ)

Or, în speță, „copii de țâță” nu prea par (copii în întreținere, de la sugar la student), iar despre moștenire nici nu poate fi vorba, câtă vreme tatăl lor e VIU și foarte VIU prin locurile pe unde umblă (indiferent dacă o fi internat ori dacă stă la pe la vreuna din fiicele lui, după cum ați scris mai sus).

Dacă în actul de partaj a fost prevăzut un termen de plată a sultei, atunci nici măcar tatăl, copartajantul cel viu și încă neîngropat, nu poate să pretindă executarea obligației înainte de termen. Copiii lui, nici atât...

Dacă vreți, sunteți liberă să plătiți înaintea scadenței. Deși, nici plata asta anticipată nu-i chiar așa de liberă... Depinde ce scrie în act! Fiindcă, oricât ar părea de bizar, creditorul poate să refuze plata anticipată ... (dacă are un interes legitim ca plata să fie făcută la scadenţă). Bunăoară, nu știm dacă, în speță, s-o fi făcut vreo legătură între plata sultei și dreptul de abitație (Teoretic, el a încetat odată cu partajul. Practic, ne lăsăm surprinși, câtă veme nu cunoaștem conținutul concret al actului).

În ce privește zisa greseală (21.000 lei în loc de 23.404 lei):
- Dacă e o greșeală, se îndreaptă ...
- Dar ar putea, la fel de bine, să nu fie o greșeală. (în pofida corectitudinii rezultatului la care ați ajuns ca urmare a împărțirii cu fracții).

Apropo, cum ați împărțit/suportat cheltuielile dezbaterii succesorale și ale încheirii actului de partaj?
Le-a plătit doar unul dintre dvs? Atunci, puneți-le si pe acestea în ecuație (corespunzător cotelor) și vedeți ce vă iese...

În plus, sulta nu trebuie să fie neapărat egală cu suma ce rezultă din operația cu fracții.
Aici nu-i curată matematică. Este contract! (act de partaj). Este libertate de voință...
Dacă lui X i se cuvin 3 lei și el vrea doar 2,5 lei, este libertatea lui. Sau invers, dacă o parte vrea să dea 3,5 lei și ajung la o înțelegere, este libertatea lor. Și niciun terț (fie el ... contabil) n-are de ce să-și dea cu părerea (că aci nu-i ...inventar).
În caz de îndoială, nu dăm buzna la ... tabla înmulțirii, ci verificăm, mai întâi, care a fost voința părților.

Tina122000, lucrurile sunt simple din punct de vedere juridic.

Daca este vorba de dreptul de abitatie (abitatie – a locui ) al sotului supravietuitor, care inseamna dreptul acestuia de a locui in casa in care a stat cu sotia defuncta, atunci in acesta privinta, Codul civil prevede :

”Dreptul de abitaţie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moştenirii. Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în cazde recăsători re a soţului supravieţuitor., ”

Sau.....daca ati convenit cu tatal vitreg, ca dreptul de abitatie sa inceteze in termen de doi ani ( termenul prevazut pentru plata sultei) atunci trebuie sa respectati dreptul de abitatie pana la expirarea acestui termen.

Daca este vorba de un drept viager de abiataie (viager inseamna pe viata) atunci acest drept a fost constituit pana la decesul tatatlui vitreg si va trebui de asemenea, sa il respectati.

Din ceea ce ati scris in al doilea mesaj, cred ca este vorba doar de dreptul de abitatie al sotului supravietuitor si nu de un drept de abitatie viager.

Cu privire la sulta.
Daca in actul de partaj este stipulat faptul ca trebuie sa platiti sulta in termen de doi ani, atunci asa trebuie sa o platiti si nimeni nu va poate obliga sa achitati aceasta suma mai devreme de acest termen.

Puteti achita inainte de acest termen o parte din sulta, daca doriti insa, sau toata suma, dar la fel de bine puteti plati la implinirea termenului de 2 ani pe care l-ati stabilit in actul de partaj.

Nu cred ca tatal vitreg se va opune la o plata anticipata, dimpotriva cred ca va accepta bucuros.
Mai mult, spuneti ca ati platit deja o parte din sulta, (7000 lei ) si ca nu s- opus nimeni la plata ei, dimpotriva vi s-a cerut
sa mai platiti.


Art. 1.496. - Cod civil
(1) Debitorul este liber să execute obligaţia chiar înaintea scadenţei dacă părţile nu au convenit contrariul ori dacă aceasta nu rezultă din natura contractului sau din împrejurările în care a fost încheiat.

Daca notarul a gresit calculul sumei, atunci este vorba de o eroare materiala care se indreapta de notar printr-o simpla incheiere de rectificare, un act simplu si care implica costuri mici. (de fapt, el ar trebui sa suporte costul indreptarii acestei erori, pentru ca ii apartine).

Toate raspunsurile se afla in actul de partaj pe care l-ati incheiat, trebuie doar sa il cititi cu atentie si daca nu intelegeti, mergeti la un avocat, desi eu cred ca nu este necesar sau la un notar sa va explice.

Corectarea acelei greseli de calcul o poate face orice notar, prin emiterea unei incheieri de rectificare, indicat este s a mergeti la notarul care a incheiat actul de partaj, dar daca credeti ca v-a defavorizat si nu aveti incredere in el, mergeti la un alt notar.

Dna. avocat, nu mai complicati inutil spetele, nu mai faceti ca o situatie simpla din punct de vedere juridic dar complicata pentru un ”biet” om care nu are cunostinte juridice sa para mult mai dificila decat este..

Daca sau inteles cu privire la drepturile fiecaruia si este vorba de sume de bani, deci si-au exprimat deja la acest moment libertatea de vointa, atata vreme cat actul de partaj s-a incheia deja, atunci lucrurile devin simpla matematica, ca in speta de fata.
De fapt, dreptul este la fel de exact ca matematica, dar faptul ca unii il practica dupa ureche. (desigur, nu va ganditi ca m-am referit la dvs.. persoanele de fata se exclud), asa cum unii canta, nu il face mai putin exact. Daca muzica cantata dupa ureche, poate fi uneori incantatoare sau chiar superba, nu aceeasi este situatia in cazul dreptului.
Cat despre tatele in functie de care stabiliti drepturile copiilor, nu ne mai obligati si pe noi sa coboram nivelul.
In speta este vorba de o persoana, banuiesc mai in varsta, care stim toti ca poate fi influentat foarte usor de copii, mai ales intr-o situatie de acest gen. Bineinteles ca, copii nu pot actiona in nume propriu, nu cred ca dna. se gandea la asa
ceva, dar actiunile tatalui vitreg pot fi de fapt ceea ce isi doresc copiii.

@romașcanu

Inițial s-au făcut certificate de moștenitor, apoi el a zis că vrea să vândă apartamentul. I-am spus atunci că îi dau bani pe cei 5/8 din valoarea imobilului. Inițial, cheltuielile le-am suportat jumătate - jumătate, apoi la finalizare am plătit numai eu. Notarul a spus că trebuie să aibă și dreptul de abitatie, deoarece are proprii copii și se pot război. Menționez, de asemenea, că la data finalizării succesiunii, dumnealui își schimbase deja buletinul cu domiciliul la unul dintre alți copii de ai lui. Acum, după succesiune, cât a stat internat l-a schimbat înapoi la domiciliul imobilului. Ufff, vă mulțumesc din nou pentru răspuns!

Tina122000 a scris

”Inițial s-au făcut certificate de moștenitor, apoi el a zis că vrea să vândă apartamentul. I-am spus atunci că îi dau bani pe cei 5/8 din valoarea imobilului. Inițial, cheltuielile le-am suportat jumătate - jumătate, apoi la finalizare am plătit numai eu.”

Crina122000, 5/8 din valoarea imobilului este valoarea sultei pe care trebuie sa o platiti tatalui vitreg, se calculeaza separat de cheltuielile autentificarii actului de partaj. NU au legatura, mai ales ca spuneti ca cheltuielile le-ati platit tot dvs.
Este o eroare materiala, care se indreapta de notar prin refacerea calculului.

Cabinet de Avocat - Ciurea Cristina a scris:

... dreptul este la fel de exact ca matematica...

Mă umflă râsul. Mai ales că, am reprezentat vreme de vreo 10 ani chiar un institut ... de matematică.
Și nu-mi stă mie în fire să mă laud, altminteri v-aș povesti de câte ori (metaforic exprimat) doi plus doi în drept a făcut exact cât am vrut eu să facă. (în interesul clientului meu!)

A nu se înțelege de aici că poate fi contrazisă logica matematică.

Ideea de reținut pentru utilizatorii care urmăresc acest topic este următoarea:

Matematic, o pătrime din 100.000 înseamnă 25.000.

Dar părțile unui act juridic (act de partaj) nu sunt obligate să stabilească sulta (pentru cota de 1/4) la valoarea de 25.000
Ele sunt libere să stabilească valoarea sultei cu ...plus/minus...
Ele sunt libere să stabilească valoarea sultei și la 23.000 și la 28.000 și ... cam pe unde vor ele. Dintr-o mie de motive subiective! Dintr-o mie de motive care sunt la libera lor apreciere!