Povestea este mai lunga decat poate incape aici...apartinatorii nu au avut voie sa viziteze parintele pe perioada CoVID, tocmai pentru a nu exista riscul de infectie, iar daca cineva isi lua ruda de acolo nu prea mai era primit inapoi...singurele exceptii erau zilele de nastere....in rest, duceau la poarta diverse bunuri - hrana, intretinere/medicamente pe care le lua uzual .... se tinea legatura exclusiv prin messenger/whatsup, iar cand s-a imbolnavit (de unde, cum, nu se stie...daca tot a fost atat timp restrictie), a fost trimis pachet la un spital din imprejurimi, de unde familia a aflat ca se afla la 1-2 zile, si plimbat prin mai multe spitale, din cauza incompetentei altora (ex. ba era CoVID, ba era altceva - parca infarct mezenteric...pe certificatul de deces insa a ramas COVID, nah, unii si-au tras sporuri babane in perioada respectiva).
Viata intr-un astfel de azil poate fi placuta daca exista un personal calificat, profesionist, empatic si cu totii cred ca meritam sa plecam cu o amintire placuta de pe aceste taramuri, mai ales ca unele astfel de servicii sunt contra cost si nu au tarife chiar mici.....sau un calvar (ex. persoana despre care vorbesc nu prea isi mai dorea sa traiasca, avea si ceva nemultumiri vis-a-vis de o parte din personalul de acolo....isi dorea sa se intoarca la casa lui, insa era singur, iar apartinatorii cu joburi, alte greutati, nu aveau cum sa il ingrijeasca cum avea el nevoie, asa ca a preferat sa ramana acolo cumva izolat, departe de persoanele dragi lui).
Dapix a scris:
Dacă s-a infectat cu covid ce era să-i facă personalul auxiliar, adică îngrijitorii azilului.
De covid a scăpat numai cine a avut zile de la Dumnezeu.