avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1216 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Procedura în faţa instanţei ... Daca vreau sa imi sustin argumentele in apel inclusiv ...
Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei civile - reguli, acte, termene, căi de atac

Daca vreau sa imi sustin argumentele in apel inclusiv prin alte ...

Daca vreau sa imi sustin argumentele in apel inclusiv prin alte spete judecate si am gasit o astfel de speta, e suficienta mentionarea nr. hotararii respective, textul complet, sau e nevoie de un document oficial al hotararii (pe care banuiesc ca numai partile il pot obtine)? Multumesc.
Cel mai recent răspuns: catinf , utilizator 08:18, 11 Ianuarie 2024
catinf a scris:

Nu este vorba de vreo logică subiectivă sau de vreo logică relativă la profesie, ci de logica aristoteliană, care stă şi la baza matematicii şi la baza oricărui adevăr analitic


Conform principiului noncontradictiei formulat de Aristotel "Inadmisibile sunt contradicţiile în textele sentinţelor, hotărârilor judecătoreşti, actele juridice procesuale."

Dvs aveati calitatea de parat... dvs ati aplicat acel principiu logic din pozitia judecatorului, a celui care hotaraste.

In calitatea de parat ati fi putut studia principiile fundamentale ale procesului civil, in special principiul contradictorialitatii.
Toată expunerea dvs. reflectă ideea de compromis în actul de justiţie, pentru toate părţile implicate. Şi, într-adevăr, compromisul trebuie să aibă un rol esenţial într-un domeniu care funcţionează angajând din plin natura umană, cu toate imperfecţiunile şi subiectivităţile sale. Justiţiabilii trebuie să facă aceste compromisuri pentru strategiile pe care le adoptă, avocaţii, cum aţi spus, să medieze între natura umană şi legi, iar judecătorii să îşi calibreze deciziile pentru a oferi dreptate (dreaptatea umană, de care aminteaţi) fără a încălca legile.
Compromisul este ceva bun. Inclusiv în ştiinţă, marile realizări teoretice au la bază compromisuri conceptuale şi metodologice. Nu putem funcţiona fără compromis.
Singurul domeniu fără compromis este matematica (scuze că fac din nou referire la această disciplină drept contraexemplu, dar este relevant). Avem nevoie şi de interzicerea compromisului în unele contexte.
Compromisul justiţiabilului poate atinge niveluri paroxistice. “Firele albe” din exemplul dvs., procese care se întind pe perioade atât de mari încât anulează scopurile iniţiale sau duc la un consum de resurse care face ca interesul practic final să fie contrar cererilor iniţiale, etc.
Dar eu aş vrea ca discuţia să rămână în planul concret al practicii judiciare, pentru că am senzaţia că s-a extins în plan conceptual şi filosofic şi nu ştiu dacă acest lucru nu este contrar scopurilor practice ale acestui forum. De aceea nici nu am mai răspuns distinsului antevorbitor care dorea să mă contrazică chiar în unele domenii non-juridice, unde sunt expert cu diplome. Am fi dus discuţia în derizoriu relativ la subiectul iniţial.
În speţa de faţă eu am făcut compromisuri. Începând cu lipsa avocatului, care mi-a fost reproşată. Acest fapt a avut motivaţiile sale. Nu le expun aici.
Compromisul major a fost să merg pe bunul simţ al dreptăţii (dar, oricum, procesul nu s-a încheiat şi mai sunt speranţe la aşa ceva).
Compromisul final va fi acela că voi merge în apel pe art. 917, alin. 3, aşa cum mi s-a recomandat în această discuţie. Cum mi-aţi semnalat că mă contrazic singur (şi nu neg, dar chiar nu mai am putere să iau din urmă tot ce am scris), şi această recomandare este subiect de contrazicere între avocaţi – un alt avocat îmi spune (într-o postare separată având ca obiect art. 917) că nu pot formula cerere reconvenţională în apel, când obiectul articolului respectiv este tocmai această excepţie procedurală!
Ca o paranteză, v-aş contrazice doar în ceea ce priveşte exemplul din jurisprudenţă: Acea hotărâre, chiar dacă se referă la o situaţie concretă diferită de a mea, este motivată şi prin principii generale. Textul “"Întrucât la pronunţarea divorţului instanţa este obligată să statueze cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti, conform art. 918 alin. 2 Cod procedură civilă, chiar din oficiu, precum şi cu privire la locuinţa minorului, potrivit dispoziţiilor art. 400 Cod civil, iar orice decizie relativă la minori, inclusiv în privinţa locuinţei acestora, trebuie să respecte interesul lor superior, este irelevant că pârâtul nu a formulat expres la prima instanţă o cerere reconvenţională vizând locuinţa minorilor I. şi R." reflectă un principiu general de judecată independent de specificitatea speţei.
Închei rămânând în planul concret şi îmi cer scuze dacă nu voi mai participa la discuţii principial-conceptuale, pentru că este foarte posibil să plictisesc şi să deturnez scopul iniţial al discuţiei şi forumului – Văd acum că nu mai primesc răspuns nici la întrebarea concretă ‘Care este termenul de depunere a cererii reconvenţionale în apel, conform art. 917, alin. 3’, dintr-o altă postare. Asta e.
Ultima modificare: Miercuri, 10 Ianuarie 2024
catinf, utilizator
2 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Păi, stimate domnule matematician infailibil într-ale logicii ia analizați logic textul art. 916 alin. (3) C.proc.civ., căci aveți răspunsul căutat chiar acolo:

"(3) În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului."

În primul rând, ca să introduceți cerere reconvențională în apel este nevoie de motive noi. Gen după ce au început dezbaterile la fond fosta soție v-a înșelat, a părăsit domiciliul conjugal, s-a mutat cu copiii fără să vă ceară acordul pentru mutarea copiilor etc. Dacă motivele dumneavoastră de divorț sunt însă mai vechi și nu ați formulat cerere reconvențională în fața instanței de fond, cererea reconvențională depusă direct în apel va fi respinsă ca inadmisibilă.

Iar termenul maximal reiese din cea de-a doua teză a textului citat: cât timp judecata este în apel. Adică până la rămânerea în pronunțare a instanței de apel. Ulterior acestui moment procedural orice cerere reconvențională devine inadmisibilă.

Așa e că era și logic și simplu? Dar ați fost orbit de propria aroganță și autosuficiență și pentru acest motiv probabil veți pierde lamentabil procesul.
Acum stiu pentru ca mi-ati spus dvs., insa textul articolului nu e asa clar pentru mine cum e pt. dvs. (am ridicat aceasta problema intr-o alta postare, nu mai revin asupra ei). Evident, e vorba de motive noi, ale mele, ivite dupa inceperea dezbaterilor de fond. Inteleg deci ca pot introduce cererea oricand in proces, pana la ultimul termen. Apar si intrebarile: Se va dezbate atunci din nou admiterea probatoriului (ca probatoriu nou), ca si cum ar fi un proces nou? Decizia asupra cererii este atacabila cu recurs? Multumesc.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Dar multe răspunsuri vreți gratis! :)))))) Plătiți un avocat și veți primi toate răspunsurile.

Alte discuții în legătură

Cererea reconvenţională a soţului pârât, art. 917, alin. 3. ... catinf catinf Cererea reconvenţională a soţului pârât, Art. 917, alin. 3. Am o neclaritate privind perioada în care motivele de divorţ ale soţului pârât s-au ivit, ... (vezi toată discuția)
Caut una sau mai multe spete de divort cu decizie definitiva, ... catinf catinf Caut una sau mai multe spete de divort cu decizie definitiva, in urmatoarele coordonate: Copilul minor este incredintat sotului parat, chiar daca acesta nu a ... (vezi toată discuția)
Renunțare la cererea de divort Andreea.and Andreea.and Bună ziua, am introdus acțiunea de divort cu doi copii minori la sfârșitul lunii februarie iar la a doua prezentare in instanta am decis să renunț la ... (vezi toată discuția)