Reparație țeavă canal etajul 2 care trece prin plafonul etajului 1

Question

Discuție deschisă în Asociaţii de proprietari / locatari

Reparație țeavă canal etajul 2 care trece prin plafonul etajului 1

Utilizator 23:45, 27 Mai 2024

Bun găsit. Eu locuiesc la etajul 1 (din 2) iar țeava de canalizare a celui de la etajul superior trece prin plafonul meu spre conducta/coloana aferentă ( ap.4, 8 și 12). La el în casă a schimbat, la mine pe pereți curge rahat și este o mare gaură în tavan( a spart planșeul cu barosul ca să ”dea cădere țevilor de scurgere”). Meșterii pe care eu i-am chemat să repare au spus că acea țeavă este parte comună și trebuie reparată pe Asociație ( cheltuieli repartizate pe cota parte indiviză). În septembrie 2022 am sesizat în scris+fotografii trimise pe grupul Asociației, precum că trebuie reparată o parte comună, la care am primit răspuns că această problemă va fi ”discutată la o dată ulterioară” ( nefiind o prioritate pentru nimeni altcineva decât pentru mine). Cei de la Compartimentul Asociații de Proprietari din Primărie mi-au răspuns că este obligația Asociației să constituie un fond de reparații pentru părțile comune ( avem fond consituit, dar numai pentru reparații acoperiș). Azi în mai 2024 țeava dintre etaje este și mai ruginită, tavanul mai găurit/crăpat de la infiltrații, pereții tot mai murdari, toți vecinii îmi țipă că eu nu-mi repar ce este la mine în casă ( deși țeava respectivă folosește doar celui de deasupra), iar administratorul dă din umeri și-mi spune că dacă vreau răspuns/soluție la această problemă să plătesc o consultație la Federația Asociațiilor de Proprietari din localitate. Bănuiesc că dacă mă adresez unui avocat/instanței , cheltuielile de judecată vor fi mult mai mari decât costul reparației pentru 70 cm țeavă ruginită/degradată, iar energia ( fizică, psihică, sufletească, karmică ) consumată infinit mai mare... Oare sunt obligată să aștept ani de zile această reparație: până cade țeava sau până la discuția de la o dată ulterioară?

Ultima modificare: Luni, 27 Mai 2024

57 mesaje

2739 vizualizări

10 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 08:52, 31 Mai 2024

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (4)

Pagina 10

Pagina 12

latka Utilizator · Answer 1 · 2024-05-30 15:30:36

@Liliana Grădinaru

De ce acces neingradit?

E evident, nu intervii atunci cind apartamentul s-a umplut de rahat, ci ai o supraveghere preventiva, de aceea trebuie acces neingradit. Sa preintimpini cazurile grave. Apartamentul de dedesubt fiind la parter si nelocuind nimeni, se va descoperi tirziu un accident major.

Ce articol de lege ar da dreptul acelui proprietar sa intre cind considera el nevoie, sa supravegheze acea bucata de conducta. ? Exista ?

Cel de la etajul 1 ar trai tot timpul cu drobul de sare deasupra capului "daca s-a intimplat ceva cu conducta?"

Din acest motiv consider ca nu poate fi vorba de un drept real de servitute. Prin reducere la absurd, presupunind ca cel de la parter lipseste cu anii, cel de sus nu poate efectiv sa faca intretinere si pe conducta din proprietatea celalalta. Nu are posibilitatea sa intervina la timp, fara a avea acces neingradit.

Intimplator sunt proprietarul unui astfel de fond aservit, prin proprietatea mea e singura cale de acces catre proprietatea altuia. Pot eu sa plec si sa blochez portile pe fondul aservit ? Nu. Trebuie sa-i ofer proprietarului de pe fondul dominant acces neingradit, sa intre cind vrea, e un drept de trecere.

Asa ca, in opinia mea, conducta care trece prin doua proprietati, dar apartine unui proiect tehnic asa gindit, nu poate fi considerata din dotarea tehnica a celui de deasupra, fara ca responsbilitatea intretinerii ei sa fie impartita egal, fiecaruia revenindu-i bucata din cadrul proprietatii sale.

Asa vad eu ca e aplicarea corecta a art. 30 alin 4.

Cabinet de avocat Liliana Grădinaru Avocat · Answer 2 · 2024-05-30 16:26:11

Regret, dar nu poti compara servitutea de trecere care include drept continuu de acces cu celelalte servituti. Ti-am dat un exemplu mai sus, l-ai citat. aia e o servitute comparabila.

Pe de alta parte, nu putem inventa conditii pe care sa le respecte institutiile de drept. Daca legea nu prevede aceasta conditie, ea nu e ceruta. Pentru dreptul de trecere ea se cere, pentru celelalte servituti nu.
Nu stim daca trece prin doua proprietati, nu stim daca intra efectiv in proprietatea de jos.

Cf. legii, este considerat ca fiind parte din dotarea tehnica a apartamentului de la etaj pentru ca doar acel apartament trece prin acea teava scurgerea de la wc. Astfel fiind, strict tehnic, nu putem decide noi ca vecinul de jos foloseste si el partial teava... ca ce? E o chestiune tehnica, deserveste wcul de sus, deci imobilul de sus. Asta nu e o chestiune legala si nu putem inventa apa calda.
Multumesc pentru discutie, antrenanta.
Te pot ruga tare frumos sa nu mai citezi? ocupa mult spatiu si nu mai vezi 2-3 mesaje inainte.

Robert1958, va pot ruga si pe dv. sa nu atacati persoane? Multumesc mult.

latka Utilizator · Answer 3 · 2024-05-30 16:41:12

@Liliana Gradinaru

Nu am comparat, ba chiar am subliniat ca eu consider ca , de fapt, nu e un drept real de servitute.

Tehnic va spun ca acea conductă pornește de la vasul de toaletă al celui de la etajul 1, trece perpendicular prin planșeu și ajunge în spațiul (în cadrul) proprietății de la parter si trece apoi printr-un alt perete și se conectează la coloana comună.

Dacă nu putem spune ca e un drept de servitute de trecere, atunci nici nu mai contează din dotarea tehnică a cui e, fiecare își asuma partea de conductă de pe proprietatea sa și o întreține.

Din moment ce spuneți ca nu putem găsi o altă soluție legala, de a atribui responsabilitatea de întreținere, atunci e clar, fiecare își are în întreținere ce e în cadrul proprietății sale.

Dacă legea nu prevede, nu inventam noi.

De fapt asta și concluzia unei discuții, cu alți moderatori, de acum 11 ani.

robert1958 Utilizator · Answer 4 · 2024-05-30 19:34:52

Aveți perfectă dreptate, nu se poate compara o servitute de trecere cu celelalte servituți, cu atât mai mult cu cât o țeava de scurgere nu necesită o monitorizare permanentă prin „acces neîngrădit”.

Ca dovadă stă faptul că acea țeavă a funcționat bine mersi zeci de ani. problemele apărând doar în momentul în care, după spusele utilizatorului BiancaAnaP, „La el în casă a schimbat, la mine pe pereți curge ra..t și este o mare gaură în tavan ( a spart planșeul cu barosul ca să ”dea cădere țevilor de scurgere)”.

După înlocuirea țevii afectate nu vor mai fi probleme pentru alte câteva zeci de ani, excepție făcând cazul în care proprietarul de sus va interveni din nou în mod necorespunzător la instalația sa de scurgere fără a lua măsura anunțării proprietarului de la parter. Or, este limpede că pentru asta nu are nevoie de „ acces neîngrădit” ci de un acces consimțit, în prezența proprietarului de la parter sau a unui reprezentant al acestuia.

Ca răspuns la interpretarea ( nu vă aparține ) art. 30 alin. 4 din legea nr. 196/2018, conform căreia proprietarul de la parter ar avea obligația înlocuirii țevii de scurgere afectate de acțiunea proprietarului de la etaj eu am considerat că:

Aplicând raționamentul ad absurdum în interpretarea logică a art. 30 alin. 4 din legea nr. 196/2018, ar însemna ca dacă teava vecinului de la etaj se înfundă pe porțiunea care traversează baia vecinului de la parter sau dacă se sparge în aceeași zonă câd se încearcă desfundarea acesteia, cel de la parter ar avea obligația remedierii/înlocuirii tevii cu pricina pe propria cheltuială ?

În opinia mea proprietarul de la parter ar trebui să înlocuiască sau să repare teava cu pricina pe propria cheltuială doar dacă deterioararea țevi ar avea drept cauză o acțiune mecanică directă a acestuia asupra țevii, fapt ce s-ar putea constata printr-o expertiză tehnică.
Până la urmă totul depinde de cauza care a produs efectul și nu de presupuneri nerealiste cu privire la configurația scurgeri proprietarului de la etaj .

Liliana Gradinaru a scris:

Regret, dar nu poti compara servitutea de trecere care include drept continuu de acces cu celelalte servituti. Ti-am dat un exemplu mai sus, l-ai citat. aia e o servitute comparabila.
.

latka Utilizator · Answer 5 · 2024-05-31 04:54:26

Nu exista o astfel de interpretare, cel putin din partea mea, cine provoaca daune, prin actiunea asupra unei instalatii, care afecteaza o proprietate vecina, trebuie sa suporte costul reparatiilor. E ce scrie la art. 30 alin 5.din legea 196/2018.

robert1958 a scris:

Ca răspuns la interpretarea ( nu vă aparține ) art. 30 alin. 4 din legea nr. 196/2018, conform căreia proprietarul de la parter ar avea obligația înlocuirii țevii de scurgere afectate de acțiunea proprietarului de la etaj eu am considerat că:

Incercati sa aplicati acest rationament, sau oricare altul, in ipotezele:
1.Apartamentul cu instalatia din dotarea sa tehnica se afla la etajul 2.
2.Apartamentul de la etajul 1 e nelocuit, proprietarul se afla in strainatate.
3.Apare o defectiune pe instalatia de scurgere ce pleaca de la vas toaleta etaj 2 apartament etaj 2 si trece prin cadrul apartamentului de la 1, defectiunea fiind in acest spatiu, de la etajul 1.
4.Scurgerea afecteaza (si) apartamentul de la parter, prin infiltrare sau alte canale ad-hoc de scurgere.
5.Cel de la parter se sesizeaza, cel de la etajul 2 habar nu are si nici nu ar avea cum sa intervina.

Cine, cum e vinovat ?
Pina la urma nu sunt si alte variabile in ecuatie ?Totul depinde de niste presupuneri "nerealiste" ?

Aplicând raționamentul ad absurdum în interpretarea logică a art. 30 alin. 4 din legea nr. 196/2018, ar însemna ca dacă teava vecinului de la etaj se înfundă pe porțiunea care traversează baia vecinului de la parter sau dacă se sparge în aceeași zonă câd se încearcă desfundarea acesteia, cel de la parter ar avea obligația remedierii/înlocuirii tevii cu pricina pe propria cheltuială ?

În opinia mea proprietarul de la parter ar trebui să înlocuiască sau să repare teava cu pricina pe propria cheltuială doar dacă deterioararea țevi ar avea drept cauză o acțiune mecanică directă a acestuia asupra țevii, fapt ce s-ar putea constata printr-o expertiză tehnică.
Până la urmă totul depinde de cauza care a produs efectul și nu de presupuneri nerealiste cu privire la configurația scurgeri proprietarului de la etaj .