Atenție: Cele două tipuri de eșalonări nu se pot accesa concomitent, ci doar în mod succesiv.
Eșalonarea clasică
Forma clasică a eșalonării se acordă datornicilor la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru o perioadă de până la cinci ani, dacă sunt îndeplinite condițiile specifice, printre care instituirea unei garanții (a cărei valoare trebuie să fie cel puțin de peste 50% din datoriile ce se eșalonează). Fără garanție sau dacă garanția are o valoare sub 50% din datoriile vizate, eșalonarea clasică se poate întinde numai pe cel mult șase luni.
„Perioada de eșalonare la plată se stabilește de organul fiscal competent în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale și de capacitatea financiară de plată a debitorului. Perioada de eșalonare la plată acordată nu poate fi mai mare decât perioada de eșalonare la plată solicitată”, este precizat în Cod.
„Eșalonarea la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală”, scrie în Cod, cu precizarea că sunt luate în calcul inclusiv amenzile administrate de organul fiscal și creanțele bugetare stabilite de alte entități de stat, care le-au trimis, pentru recuperare, organelor fiscale.
În esență, orice persoană fizică sau juridică poate să acceseze eșalonarea clasică, însă numai dacă datoriile fiscale vizate sunt de cel puțin 500 de lei (persoane fizice), 2.000 de lei (asocieri fără personalitate juridică) sau 5.000 de lei (persoane juridice). În același timp, trebuie îndeplinite anumite condiții:
- datornicul să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată;
- datornicul să aibă constituită (cu excepția celor care n-au bunuri) o garanție, indiferent de cuantumul obligațiilor fiscale eșalonate (garanțiile pot consta, de exemplu, în scrisori de garanție, polițe de asigurare de garanție, sechestru asigurător pe bunuri);
- datornicul să nu se afle în procedura insolvenței sau în dizolvare;
- datornicul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.
„După primirea cererii, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, pe care îl comunică debitorului. Eliberarea certificatului de atestare fiscală în scopul acordării eșalonării la plată nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru. Certificatul de atestare fiscală se eliberează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii (pentru PFA-uri și profesioniști, termenul este de zece zile lucrătoare - n. red.)”, dispune Codul.
Cererea datornicului se soluționează de către ANAF ori printr-o decizie de eșalonare la plată, ori printr-o decizie de respingere. Cuantumul și termenele pentru plata ratelor sunt stabilite prin grafice de eșalonare, ce se anexează la decizia de eșalonare.
Desigur, persoanele fizice și juridice sau asocierile care obțin eșalonarea datoriilor fiscale trebuie să respecte anumite condiții stricte pentru a-i păstra valabilitatea. Totodată, mai este important de știut că, pe perioada eșalonării, se datorează dobânzi, pe de o parte, dar nu se încep sau nu se continuă executările silite cu privire la datoriile eșalonate, pe de altă parte.
Atenție! În anumite condiții, eșalonarea clasică poate fi accesată și pentru datorii fiscale la autoritățile locale.
Eșalonarea simplificată
Pentru datoriile fiscale restante cu o vechime de cel mult 12 luni (12 luni anterioare datei depunerii cererii) și neachitate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, se poate aproba o eșalonare simplificată pentru o perioadă de maximum 12 luni. Așadar, spre deosebire de mecanismul clasic, cel simplificat se aplică pe termen scurt.
Contribuabilii pot accesa eșalonarea simplificată numai dacă datoriile fiscale vizate sunt de cel puțin 500 de lei (persoane fizice), 2.000 de lei (asocieri fără personalitate juridică) sau 5.000 de lei (persoane juridice). Și trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- datornicul să depună o cerere la care poate anexa graficul de eșalonare (cu cuantumul propus al ratelor de eșalonare);
- datornicul să nu se afle în procedura falimentului sau în dizolvare;
- datornicul să nu înregistreze obligații fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni (vechime anterioară datei depunerii cererii) și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- datornicul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal;
- datornicului să nu i se fi stabilit răspunderea, potrivit legislației privind insolvența, și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Cererea se soluționează de către ANAF în termen de cinci zile lucrătoare de la data înregistrării - prin decizie de eșalonare la plată ori prin decizie de respingere. Cuantumul și termenele pentru plata ratelor de eșalonare se stabilesc prin grafice de eșalonare care fac parte din decizia de eșalonare. Modelul cererii și procedura eșalonării simplificate sunt în Ordinul ANAF 1.767/2021 (atenție, de asemenea, pentru că și procedura aceasta e neactualizată de mult timp).
Pentru eșalonarea simplificată nu e nevoie de garanții, însă trebuie plătite dobânzi. Și în cazul acestui mecanism nu se încep sau nu se continuă executările silite cu privire la datoriile eșalonate.
Context mai larg: Este bine de precizat că ANAF a inițiat astă-toamnă un proiect de ordin pentru a actualiza procedurile celor două tipuri de eșalonări la plată, care urmează să fie oficializat în viitorul apropiat. Probabil că autoritățile au întârziat cu actualizările tocmai pentru că știau că urmează modificările la Cod din OUG 20/2023.