În cazul stabilirii sau actualizării pensiei de întreținere, părinții care nu-și declară veniturile reale vor risca inclusiv pedepse cu închisoare, deoarece vor putea fi acuzați de părăsirea familiei, după cum este prevăzut într-un proiect legislativ înregistrat la Senat. În urmă cu doar un an, un proiect care conținea măsuri similare a fost retras de inițiatori la puțină vreme de la punerea lui în dezbaterea Parlamentului. Citește articolul
O propunere legislativă înregistrată pentru dezbatere la Senat vizează prevederile referitoare la obligația de întreținere care privește părinții și copiii. Documentul propune înființarea unui serviciu public de intermediere a plății pensiei de întreținere, subordonat Ministerului Familiei. Un aspect important al proiectului îl reprezintă plata garantată a pensiei de întreținere din bugetul statului, chiar și în cazul în care părintele debitor nu își onorează obligațiile, transformând creanța inițială într-una bugetară. Vom discuta despre aceasta inițiatvă cu un specialist în dreptul familiei, avocatul Ioana Hintea. Citește articolul
Copiii în vârstă de până la 18 ani împliniţi ai contribuabilului salariat sunt consideraţi întreţinuţi de Codul fiscal, iar salariații cu venituri mici au dreptul să le ceară angajatorilor, în baza unor declarații și documente justificative, să le diminueze baza la care se aplică impozitul ce-l datorează statului. Cu alte cuvinte, angajații cu salarii mici au dreptul să plătească mai puțin impozit statului pentru că au copii (și eventual alte persoane) în întreținere. Deși angajatorul este cel care ar trebui să întrebe angajatul și să aibă inițiativa aplicării deducerii, se întâmplă adesea ca angajații să nu știe că au dreptul să plătească mai puțini bani statului, chiar dacă reducerile nu sunt întotdeauna semnificative. Citește articolul
Pensia de întreținere sau, așa cum este ea mai cunoscută, pensia alimentară trebuie plătită, în esență, de părinți copiilor minori, dar obligația de întreținere se poate extinde și asupra copiilor deveniți majori, până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani. Pentru că în Codul civil nu se precizează clar despre ce studii e vorba sau ce-nseamnă, de fapt, finalizarea acestora, ori dacă nesusținea examenului de licență, în cazul studiilor universitare, elimină obligația de întreținere, de principiu, sumele plătite după vârsta majoratului pentru continuarea studiilor celui întreținut nu pot fi recuperate de plătitor în cazul nefinalizării studiilor. Citește articolul
Italia se află în topul țărilor în care tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani încă locuiesc cu părinții. Peste 45% dintre tinerii din Italia încă locuiesc cu părinții, în timp ce în țările scandinave doar puțin peste 4% dintre aceștia mai locuiesc în casa părintească. Pe lângă faptul că ei locuiesc în casa părinților, de multe ori tinerii se află și în intreținerea lor. O decizie a Tribunalului din Milano limitează vârsta până la care acești tineri pot beneficia de întreținerea părinților. Citește articolul