ACCES GRATUIT
Direcţia Generală de Poliţie Locală din Cluj-Napoca a fost sancţionată cu avertisment de către Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) din cauza camerelor video purtate de poliţişti, pe fondul încălcării unor principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal stipulate în Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O amendă recentă, de 100.000 euro, dată unei bănci din România, pentru dezvăluirea ilegală a datelor unui client a ajuns să fie, probabil, cel mai discutat subiect legat de protecția datelor. Motivul discuțiilor, însă, e informația ce apare în documentul care a ajuns să fie făcut public: o explicitare, în detaliu, a unor activități pur personale ale clientului vizat, ce include planuri de a vizita Olanda - pentru a merge la prostituate și pentru a consuma droguri. Dincolo de comicul situației, însă, apare o problemă serioasă pentru firme - pregătirea și instruirea angajaților în ceea ce privește păstrarea confidențialității datelor personale, pentru că din neglijența acestora a ajuns pe internet documentul cu „planurile” clientului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
După ce recent Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat un ghid scurt pentru asociațiile de proprietari, unde a precizat că afișarea numelui proprietarilor sau a locatarilor la avizier, alături de cheltuielile acestora, ar fi permisă doar dacă există consimțământul persoanelor vizate sau dacă există o prevedere legală expresă, am vrut să vedem ce părere au despre acest lucru și profesioniștii din domeniu. De aceea, am contactat Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), care a explicat că cel mai recomandat ar fi, pentru asociațiile de proprietari, să evite afișarea numelui proprietarilor la avizier.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) - și, mai ales, aplicarea lui - au creat foarte multă confuzie, în ceea ce privește limitarea unor activități cu care oamenii erau foarte obișnuiți. De exemplu, instalarea unei camere de filmat, la ușa casei, trebuie să se facă într-un mod în care nu e filmată și strada - altcumva, devin aplicabile regulile din Regulament. Recent, în Spania, s-a pus problema unei alte activități obișnuite pentru mulți, dar care ar putea fi contrară legislației protecției datelor - farsele la telefon.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Asociațiile de proprietari, chiar dacă prelucrează în mod constant date, nu sunt obligate să își numească un responsabil cu protecția datelor (DPO), consideră Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP), într-un ghid publicat miercuri pe site-ul acesteia. Acest lucru nu înseamnă, însă, că asociațiile de proprietari nu au alte obligații de conformare cu regulile din domeniul protecției datelor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Obligațiile din domeniul protecției datelor vizează și asociațiile de proprietari, de multe ori. Problema e că, pentru multe asociații, respectarea unor acte normative precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) nu e deloc ușoară. Simpla citire a Regulamentului, de exemplu, s-ar putea să nu le clarifice multora ce pot și ce nu pot să facă, iar obținerea consultanței juridice s-ar putea să fie prea scumpă pentru bugetul unei asociații de proprietari. Ori să nu fie dorită de membrii acesteia. De aceea, cel mai recent ghid al Autorității române de protecție a datelor (ANSPDCP) clarifică multe aspecte ce țin de respectarea legislației din domeniu, de la cazurile când ea se aplică, la ce pot să facă asociațiile în situații concrete - supraveghere video a casei scărilor, afișarea numelui și prenumelui locatarilor la avizier etc.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele care prelucrează date sunt, probabil, deja obișnuite cu multitudinea de reguli ce trebuie respectate, în domeniul protecției datelor, și sunt deja obișnuite să aibă implementate procese pentru a își asigura conformarea cu acele reguli. O regulă ce ar putea fi mai puțin cunoscută, însă la fel de importantă ca celelalte, se referă la faptul că datele pe care o firmă le deține despre vreo persoană anume trebuie să fie exacte, adică să reflecte realitatea. Altcumva, cei vizați de acele date pot suferi consecințe negative, nejustificate, pentru care firmele ar putea fi amendate.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O reacție obișnuită a multor oameni la obligațiile care apar în domeniul protecției datelor e că ele sunt excesive, că se merge prea departe, că presiunea simțită de mulți, pentru a respecta Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), e foarte puternică. Cu alte cuvinte, e prea mult și se exagerează. Într-adevăr, nimeni nu neagă faptul că legislația și conformarea în acest domeniu au devenit foarte complexe. Dar procesele legislative care reglementează un domeniu așa complex cum e cel al protecției datelor au procese sociale complexe în spate. Ceea ce înseamnă că binele făcut undeva s-ar putea să incomodeze altundeva. Dar acceptăm o astfel de contrabalansare, pentru că, altcumva, nu am fi departe de o societate
orwelliană.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Atunci când merg la consultații sau când primesc orice tip de tratament medical, persoanelor fizice le sunt prelucrate o serie de date personale sensibile (ce țin de sănătatea lor), iar acestea beneficiază de anumite garanții, având în vedere statutul lor special. O chestiune concretă e prelucrarea acelor date cu consimțământul pacientului. Însă acesta trebuie să știe că nu orice consimțământ e valid și, mai ales, că cei care îi acordă consultația sau tratamentul nu îi pot impune anumite chestiuni, cum ar fi o condiționare a furnizării serviciului medical de existența unui consimțământ. Acest lucru a fost abordat, recent, de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP)
în raportul de activitate pe 2019.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, recent,
raportul de activitate pe anul 2019, unde abordează, printre altele, o serie de probleme concrete legate de prelucrarea datelor, de care multe firme se pot lovi. De la supravegherea video a salariatului, când camerele au fost instalate pentru alte scopuri (declarate), la cum pot fi obținute datele turiștilor cazați în hoteluri, aceste chestiuni se referă la aspecte practice des întâlnite în activitatea Autorității.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Alexandros Bakos 
