Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a intrat în vigoare de peste nouă luni și a stârnit foarte multe întrebări și reacții. După foarte multe speculații, a venit momentul să facem și o analiză a practicii. Mai exact, să vedem câteva exemple de cazuri în care firmele au fost amendate pentru încălcarea GDPR sau a altor normele relevante din domeniul protecției datelor personale. Citește articolul
Firmele românești sunt vizate de o încercare de înșelăciune, care se folosește, printre altele, și de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Potrivit unei avertizări a Camerei de Comerț și Industrie Suceava, în acest moment există o entitate germană care solicită companiilor românești să confirme anumite date comerciale care le vizează, pentru a fi în acord cu GDPR. Entitatea germană pretinde că datele respective vor apărea într-un registru european, care nu există în mod real, iar firmele care răspund la solicitarea falsă sunt ulterior obligate (inclusiv prin diferite șicanări) să plătească de la câteva sute până la câteva mii de euro pentru acest serviciu. Citește articolul
Companiile care sunt obligate să aibă un responsabil cu protecția datelor (sau, pe scurt, DPO, de la „data protection officer”) au obligația de a transmite datele de contact ale acestuia la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Procedura implică doar completarea unui formular online. Citește articolul
Una din modificările importante pe plan legislativ, din ultima perioadă, care vizează și firmele, a fost intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), anul trecut. Riscurile neconformării, pentru firme, sunt destul de mari, întrucât sancțiunile riscate pot să le afecteze serios afacerea. Astfel, este important să fie reamintite principalele aspecte privind GDPR, de care firmele trebuie să țină cont, în 2019. Acestea variază de la ce implică GDPR, la sancțiunile riscate, dar și la măsurile de securitate care trebuie implementate pentru a se evita astfel de probleme - pe cât posibil. Citește articolul
Firmele care refuză să coopereze cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), fie în vederea desfășurării unei investigații, fie în vederea publicării unor măsuri corective, riscă amenzi de până la 3.000 de lei. Mai mult, aceste amenzi se acordă pe zile de întârziere, astfel încât suma totală plătită poate ajunge la o valoare mult mai mare. Citește articolul
Dacă ne interesează, putem întreba autoritățile penale dacă ne prelucrează datele personale și în ce scopuri, pentru cât timp ș.a.m.d. O prevede o lege intrată recent în vigoare. Autoritățile sunt obligate să răspundă în maximum 60 de zile calendaristice, dar au și motive întemeiate să refuze să ofere detalii în unele situații: de pildă, dacă acest lucru ar încurca buna desfășurare a unui proces penal. Citește articolul
Ca să asigure respectarea Regulamentului general de protecția datelor personale (GDPR), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) poate face investigații, conform propriei reglementări, inclusiv inopinat. Poate verifica o mulțime de lucruri din posesia firmei operator de date personale și poate dispune diverse sancțiuni și măsuri coercitive, pe care operatorii le pot însă contesta. Iată cele mai importante aspecte apărute în 2018 în privința controalelor ANSPDCP. Citește articolul
Portarea datelor bancare reprezintă o posibilitate pentru clienții unei bănci de a-și facilita tranziția la o altă bancă. La fel ca orice altă portare, aceasta implică un transfer de date. Însă, în cazul specific al clienților unei bănci, datele bancare ale acestora au o importanță foarte ridicată. Astfel, este foarte important pentru aceștia, dacă doresc să își porteze datele bancare, de la o bancă, la alta, să înțeleagă ce fel de date pot fi transferate - de la datele personale pentru identificare până la istoricul tranzacțiilor - și să înțeleagă diferența dintre portarea datelor și portarea contului. Citește articolul
Detașarea implică schimbarea angajatorului pe o perioadă anume. De asemenea, din cauza necesității de a garanta efectiv drepturile mai favorabile ale angajatului (fiind vorba de drepturile pe care le-ar avea la un angajator sau celălalt), este clar că o serie de date personale vor fi transferate de la un angajator la celălalt. Iar aici apare întrebarea „ce date pot fi transferate și de ce criterii trebuie să se țină cont?”. Citește articolul
Dreptul de a fi uitat sau dreptul la ștergerea datelor reprezintă unul din elementele de bază ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Practic, persoanele pot cere ca datele pe care cineva le deține despre ele să fie șterse. Acest lucru este cu atât mai relevant atunci datele respective sunt publice (de exemplu, ele apar pe site-ul web al unei reviste). Însă dreptul la ștergerea datelor nu este unul absolut și poate fi limitat pentru a garanta libertatea de exprimare, de exemplu. Citește articolul