Un avocat și clientul săi îi datorează unui procuror despăgubiri de 50.000 de lei pentru prejudiciile morale aduse acestuia prin jignirile adresate de cei doi în cuprinsul a două memorii trimise unor autorități cu privire la cariera procurorului. Curtea de Apel Alba-Iulia a găsit că cei doi i-au adus reclamantului prejudicii morale care nu pot sta în niciun fel în balanță cu libertatea de exprimare a acestora (întreaga hotărâre poate fi citită aici).
În urma acuzațiilor aduse procurorului cu privire la viața sa profesională, autoritățile abilitate au declanșat, desigur, o serie de anchete disciplinare, inclusiv penale, în ceea ce-l privește pe respectivul procuror. Așa cum reiese din hotărârea curții de apel, cele susținute de avocat și clientul său nu s-au adeverit.
Dincolo de faptul că afirmațiile s-au dovedit greșite și că procurorul a fost afectat, cel puțin moral, pentru că a trebuit să treacă prin toate acele anchete, judecătorii care i-au obligat pe cei doi la plata daunelor i-au criticat pe aceștia inclusiv pentru limbajul folosit în memoriile respective. De altfel, expresiile jignitoare au continuat să fie folosite la adresa procurorului pe tot parcursul procesului, în cuprinsul actelor procesuale depuse la dosar de avocat și clientul său.
"Epitete ca «persoană cu profil moral îndoielnic», «persoană șantajabilă», «colaboraționist», «personaj sinistru pentru justiția română», «exponent local al nelegiuirilor», «persoană care a aservit justiția unor interese private», persoană cu «profil moral îndoielnic făcând parte din rețeaua de tip mafiot», afectează grav imaginea și reputația oricărei persoane și cu atât mai mult a unui magistrat", scrie în hotărâre.
Justiția poate fi criticată, dar nu oricum
Nu e vorba, nici pe departe, de faptul că justiția nu poate fi criticată sau că nu se pot aduce judecăți de valoare la adresa unui magistrat, au subliniat judecătorii, bazându-se totodată pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Ci e vorba de faptul că libertatea de exprimare are anumite limite și avocatul este cu atât mai mult așteptat să aibă o reținere profesională în a face astfel de lucruri.
"În acest context, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că nu există nicio îndoială că într-o societate democratică publicul este îndrituit să comenteze și să critice activitatea de administrare a justiției precum și persoanelor oficiale implicate în aceasta. Însă această critică nu poate depăși anumite limite, tot astfel cum este în interesul general ca procurorii și judecătorii să se bucure de încrederea publicului, ceea ce face necesar ca statul că îi protejeze de acuzațiile nefondate", mai scrie în hotărâre.
Judecătorii mai punctează și faptul că un avocat, indiferent de ce spune sau vrea să spună clientul său, trebuie să știe să se distanțeze de acesta și să respecte legea și statutul care cârmuiesc activitatea sa. "Chiar și în ipoteza în care pârâții ar fi dorit să emită anumite judecăți de valoare, nu era necesar ca termenii utilizați în exprimarea opiniilor negative să fie ofensatori, iar criticile să fie argumentate prin utilizarea unor expresii injurioase", au mai punctat judecătorii.
Avocatul și clientul său au criticat despăgubirile cerute de magistrat. 50.000 de lei este, fără dubiu, o sumă destul de mare și, mai ales pentru România, destul de atipică la capitolul despăgubirilor morale. Motivarea acordării despăgubirilor și cuantumul lor a fost expusă astfel de judecători:
"Analizând așadar toate circumstanțele cauzei, instanța de recurs concluzionează că prin obligarea pârâților la despăgubiri, în mod corect s-a statuat asupra echilibrului ce trebuie să existe între cele două drepturi protejate de CEDO prin art. 8 și 10, respectiv dreptul la respectarea vieții private și a reputației unei persoane, pe de o parte și libertatea de exprimare pe de altă parte. Astfel, în mod corect s-a avut în vedere gravitatea acuzațiilor aduse reclamantului, urmările acestora, constând în derularea unor anchete penale și disciplinare de natură să-i afecteze performanțele profesionale și credibilitatea, dar și violența limbajului insultător utilizat de pârâți și reaua lor credință, dedusă și din utilizarea aceluiași tip de limbaj pe întreg parcursul judecării procesului".
Comentarii articol (0)