avocatnet.ro 
Decizia dată joi de CJUE în cauza C‑429/16 face referire la concedierile colective. În esență, dacă angajatorul vrea să scadă salariile și lucrătorii nu sunt de acord, refuzul urmând să stea la baza încetării contractelor individuale de muncă, vorbim tot despre o concediere colectivă, au apreciat judecătorii.
„Articolul 1 alineatul (1) din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective trebuie interpretat în sensul că o modificare unilaterală de către angajator, în detrimentul lucrătorilor, a condițiilor de remunerare care, în caz de refuz al lucrătorului, conduce la încetarea contractului de muncă poate fi calificată drept «concediere» în sensul acestei dispoziții, iar articolul 2 din această directivă trebuie interpretat în sensul că un angajator are obligația de a iniția consultările prevăzute la acest din urmă articol atunci când are în vedere să efectueze o asemenea modificare unilaterală a condițiilor de remunerare, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 1 din directiva menționată, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere”, scrie, mai precis, în decizia Curții.
În cauza în care s-a pronunțat CJUE este vorba de un spital polonez cu dificultăți financiare. Angajatorul a dorit să scadă temporar salariile lucrătorilor, iar dacă aceștia nu erau de acord le încetau contractele individuale de muncă. Problema care s-a pus a fost dacă o asemenea situație poate fi considerată concediere colectivă, aspect confirmat, practic, de judecători.
În România, salariul este unul dintre elementele contractului individual de muncă ce se poate modifica numai dacă există un acord între angajator și angajat, prevede Codul muncii. În mod excepțional, atunci când este vorba de o sancționare disciplinară, salariul poate fi redus temporar fără acordul angajatului.
De principiu, într-o situație financiară dificilă, orice firmă poate cere angajaților să fie de acord cu o scădere a salariilor, însă aceștia nu sunt obligați să accepte. În acest caz, angajatorul are varianta legală de a concedia salariați dacă desființează locuri de muncă, din motive nelegate de lucrători. Totuși, desființarea locurilor de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
În orice caz, Codul muncii stabilește că, dacă un salariat consideră că este concediat ilegal, acesta poate contesta decizia angajatorului în instanță. Dacă instanța găsește că o concediere a fost făcută ilegal, salariatul poate fi repus în funcție și i se plătesc despăgubiri.
Atenție! Hotărârile date de CJUE sunt obligatorii pentru instanțele tuturor statelor membre UE care se pot confrunta cu situațiile vizate de acestea, deci și pentru România.
anomis26