Sunt încă surprinsă de determinarea cu care oamenii se iau în serios mai tot timpul, și mai cu seamă în relațiile pe care le au, și mă întreb dacă acest om din fața mea își mai amintește cum râdea când era copil. Există statistici care spun că un copil râde de doua-trei sute de ori pe zi, iar un adult abia de maxim douăzeci de ori. Există statistici care arată că unii dintre cei mai de succes oameni știu să râdă cu poftă și aleg să o facă de multe ori în fiece zi. Și totuși...
Alegem să fim serioși, solemni, demni, să avem prestanță, să nu ne pierdem cu firea, să ne păstrăm morga, să nu părem neserioși. Din păcate, alegem să facem toate astea și în relația cu omul de lângă noi, iar masca de seriozitate la care recurgem devine în timp o a doua natură. Iar ceea ce putea fi reparat cu o glumă nevinovată devine ireparabil, catastrofal, apocaliptic.
Râsul este un reductor de mare succes al hormonilor stresului (cortizolul, epinefrina), și un stimulent pentru producerea hormonilor sănătății, precum endorfinele, și a anticorpilor. Râsul stimulează fluxul sângelui către inimă și produce o rezistență mai bună la diferitele boli, pe termen lung.
Efectul unui râs zdravăn se face simțit cel puțin două ore, iar relaxarea, optimismul și buna-voință care îi urmează sunt și ele vectori importanți ai stării generale de bine. La polul opus, indivizii deprimați au probleme la nivel de creativitate, înțelegere, decizie, concentrare.
La nivel de cuplu, cei care râd mult împreună tind să aibă mai puține diferende, să treacă mai repede peste acestea și să se ierte reciproc mai des. De asemenea, nivelul de încredere în partener este unul crescut, precum și confortul asociat cu simpla prezență a celui cu care împărtășești umorul. Optimismul nu este nici el de neglijat în cazul cuplurilor care râd împreună, ajutând în mod clar în perioadele mai dificile ale vieții.
Persoana cu care râzi este importantă, iar dacă partenerul de cuplu nu este și un partener de râs, atunci legătura este vulnerabilizată. Având în vedere că până și feedback-ul negativ se poate oferi pe ton de glumă, în mod constructiv, acesta va constitui întotdeauna un avantaj de longevitate pentru cuplurile care aleg să îl utilizeze ca atare.
Umorul în cuplu va ajuta și copiilor, acolo unde aceștia există, făcându-i să vadă preponderent latura bună și optimistă a lucrurilor, dându-le o mai bună încredere în sine și făcându-i mai puțin fragili la contactul cu școala, societatea, mediul de lucru de mai târziu. De asemenea, cuplurile care știu să râdă împreună vor avea o experiență parentală mai ușoară, și vor tinde să agreeze mai repede asupra deciziilor de luat cu privire la proprii copii.
Există, în mod evident, și un tip de umor mai coroziv, cel în cadrul căruia nu râzi împreună cu cineva, ci râzi de acel cineva. Ironie, sarcasm, aceste tipuri de umor nu își au locul într-o relație de cuplu sănătoasă, și trebuie folosite cu maximă atenție, datorită potențialului lor distructiv.
Gând la gând. Fie că ne dăm seama sau nu, marile întrebări ale vieții ne sunt comune. Ce ne diferențiază este doar momentul în care alegem să le înfruntăm și să ne luăm viața în mâini, pornind în căutarea răspunsurilor. Mai devreme sau mai târziu, citim, întrebăm, cerem ajutor. Și, mai ales, începem să ne vedem pe noi în Celălalt.
Lansăm rubrica Gând la gând în speranța că vom putea contribui, măcar puțin, la mai binele Celuilalt. Puteți citi, discuta în comentarii sau pune întrebări direct celor două autoare ale rubricii - Simona Tofan, psiholog și psihoterapeut, și Aurelia Dinu, life coach.
Comentarii articol (0)