În ultimele 24 de ore, în presa centrală s-a dezbătut intens cazul unui fals medic ginecolog de la Spitalul Județean Ilfov care a lucrat timp de un deceniu în această unitate medicală, deși nu avea drept de practică, în baza unuia sau mai multor contracte de voluntariat succesive.
Ministrul sănătății sublinia marți, conform Agerpres, că medicii nu pot lucra direct cu spitalele cu contracte de voluntariat și inducea ideea că legislația actuală a voluntariatului, în vigoare din 2014, nu este, probabil, cunoscută de unii responsabili din spitale.
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România prevede, într-adevăr, că voluntariatul nu se prestează printr-un raport direct dintre voluntar și beneficiar, pentru că în schemă trebuie să mai intre și organizația-gazdă, "o persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități de voluntariat".
Voluntariatul în spitale nu este însă o chestiune excepțională. Doar din discuțiile recente cu câțiva angajați ai unor spitale de stat importante de la noi din țară am aflat că astfel de contracte se încheie adesea cu tinerii medici, care speră astfel că vor ajunge să prindă un post în spitalul respectiv.
Ca să ne lămurim privind posibilitatea medicilor de a lucra cu contract de voluntariat, am cerut un punct de vedere unor specialiști familiarizați cu legislația sectorială.
"Nu se poate încheia valabil un contract de voluntariat între o persoană juridică -- unitate sanitară publică sau privată -- și un voluntar. În general, construcția este tripartită, între unitatea sanitară -- numită beneficiar -- , organizația gazdă -- ONG -- și voluntarul – persoana fizică", ne-a spus Cătălina Bordianu Calangiu, avocat coordonator în cadrul societății de avocatură Bordianu&Asociații.
Avocata ne atrage atenția, mai întâi, asupra definițiilor din Legea voluntariatului:
- cine organizează voluntariatul: persoanele juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ; aceasta este, de fapt, organizația-gazdă;
- cine este voluntarul: orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii și desfășoară activități de voluntariat.
"Așadar o primă condiție este cea în care parte la contractul de voluntariat trebuie să fie obligatoriu o asociație/fundație, general vorbind, un ONG, excluzând astfel unitățile sanitare, publice sau private care nu sunt organizate ca ONG-uri", spune Cătălina Bordianu Calangiu.
Medicii pot lucra doar în regim salarial și/sau independent
Mai departe, e cazul să ne uităm în legislația care vizează efectiv actul medical și activitatea medicilor: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale.
Cătălina Bordianu Calangiu ne trimite la prevederile din Legea sănătății, unde scrie cum anume se exercită profesia de medic -- ca salariat și/sau independent -- și la reglementarea din OG nr. 124/1998 care stabilește cum anume se exercită profesia de medic într-un cabinet medical:
- articolul 383 din lege: "Medicii care întrunesc una dintre condițiile prevăzute la art. 376 și sunt membri ai Colegiului Medicilor din România exercită profesia de medic, în regim salarial și/sau independent";
- articolul 386 din lege: "Medicii care au obținut certificatul de membru al CMR pot desfășura activități medicale potrivit pregătirii profesionale în sistemul public de sănătate sau/și în sistemul privat, fie ca angajați, fie ca persoană fizică independentă pe bază de contract. Calitatea de persoană fizică independentă se dobândește în baza certificatului de membru al CMR și a înregistrării la administrația financiară în a cărei rază domiciliază medicul. În condițiile legii, medicii pot înființa și cabinete de practică medicală".
"Din dispozițiile citate mai sus rezultă că un medic poate să își desfășoare activitatea profesională ca persoană fizică, doar ca salariat, în baza unui contract de muncă, sau independent, ca persoane fizice înregistrate fiscal (PFA/PFI, CMI sau SRL = societate civilă medicală înregistrată în baza Legii nr. 31/1990)", concluzionează avocata.
Apoi, OG nr. 124/1998 prevede că profesia de medic, ca profesie liberală, poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical în una dintre următoarele forme: a) cabinet medical individual; b) cabinete medicale grupate; c) cabinete medicale asociate; d) societate civilă medicală.
Mascarea unor raporturi de muncă?
Iar, nu în ultimul rând, în Legea voluntariatului există o interdicție expresă în privința încheierii unui contract de voluntariat pentru a masca un raport de muncă sau de prestări servicii sau a oricărei alte înțelegeri cu titlu oneros.
"În principal, nu se poate încheia în mod valabil un contract de voluntariat de către un medic, cu un spital public sau privat, acestea din urmă neavând calitatea cerută de lege pentru încheierea unui astfel de contract, nefiind un ONG. În subsidiar, un contract de voluntar încheiat în aceste condiții este nul deoarece are ca scop evitarea încheierii unui contract de muncă, pentru că voluntarul medic nu poate fi decât persoană fizică, iar pentru persoana fizică textul de lege prevede calitatea de salariat", conchide Cătălina Bordianu Calangiu pe acest subiect.
Și, totuși, cine poate face voluntariat în spital?
Dacă ne uităm în Legea sănătății vom vedea că există prevederi exprese pentru cine poate și cum poate face voluntariat în sistemul medical. Echipajele de urgență pot include și personal voluntar special pregătit, conform acestei legi.
Exceptând asistența de urgență, nu există alte referiri în această lege la prestarea voluntariatului în sistemul medical.
Comentarii articol (2)