Cererile de valoare redusă: Cum poți folosi această procedură în instanță și la ce te ajută

Practic, cererile cu valoare redusă se referă la o procedură civilă, în care reclamantul are o pretenție care nu depășește 10.000 de lei. Această limită nu include dobânzile, cheltuielile de judecată sau alte venituri accesorii. 

În același timp, procedura referitoare la cererile de valoare redusă nu poate fi folosită în domeniul fiscal, în cel vamal sau administrativ și nici în chestiuni referitoare la răspundere statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice.

Alte chestiuni cu privire la care procedura privind cererile de valoare redusă nu poate fi folosită sunt:

• starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
• drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
• moștenire;
• insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
• asigurări sociale;
• dreptul muncii;
• închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani;
• arbitraj;
• atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Cererile de valoare redusă vor fi soluționate, în primă instanță, de către judecătorie.

Referitor la procedură, în sine, reclamantul va folosi formularul stabilit de către Ministerul Justiției prin Ordinul nr. 359/2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă prevăzută de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Bineînțeles, pe lângă formularul completat, reclamantul va trimite și înscrisurile pe care se bazează pentru fundamentarea cererii. La acestea, pârâtul va răspunde în 30 de zile, prin trimiterea sau depunerea formularului de răspuns (mai exact, a părții pe care pârâtul trebuie să o completeze din cadrul aceluiași formular trimis de reclamant) completat și a eventualelor înscrisuri pe care vrea să-și bazeze răspunsul. 

De asemenea, pârâtul poate formula și cerere reconvențională (prin care acesta cere ceva reclamantului), la care reclamantul va răspunde la fel cum a răspuns pârâtul la cererea adresată acestuia. 

Desfășurarea procedurii și soluționarea cererii

Mai sus, spuneam că procedura e, de regulă, scrisă. Totuși, instanța poate să ceară ca părțile să se înfățiseze. Acest lucru, dacă este cerut de una din părți, poate fi refuzat, însă refuzul trebuie motivat.

După ce a primit cererea și eventualele documente necesare, instanța poate să ceară, în maximum 30 de zile, informații suplimentare de la părți.

În final, cererea va fi soluționată în maximum 30 de zile de la primirea informațiilor necesare sau, dacă este cazul, de la dezbaterile orale. Hotărârea astfel dată poate fi atacată, la tribunal, cu apel. Apelul trebuie făcut în cel mult 30 de zile.

Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.