Conform Codului fiscal, obligația de înregistrare în scopuri de TVA revine firmelor care desfășoară sau vor să înceapă să desfășoare o activitate economică ce implică operațiuni taxabile (și nu numai). Înregistrarea se face, cu ajutorul formularului fiscal 010:
- înainte de a realiza asemenea operațiuni, dacă se declară că urmează să se atingă o cifră de afaceri de cel puțin 300.000 de lei sau dacă se declară că cifra de afaceri nu va atinge acel plafon, dar se optează pentru regimul normal de TVA;
- în cursul anului calendaristic, în cel mult zece zile de la sfârșitul lunii în care a fost atins sau depășit plafonul de 300.000 de lei;
- în cursul anului calendaristic, dacă, deși nu se atinge plafonul de 300.000 de lei, se optează pentru aplicarea regimului normal de TVA (se poate depune o cerere online);
- dacă se fac operațiuni de arendare, concesionare, închiriere și leasing de bunuri imobile, de acordare a unor drepturi reale asupra unui bun imobil (precum dreptul de uzufruct și superficia), cu plată, pe o anumită perioadă, livrare de construcții/părți de construcții și de terenuri pe care sunt construite, precum și de oricare alte terenuri și se optează pentru taxarea acestora (deși ele sunt scutite de TVA).
De asemenea, obligația obținerii codului de TVA mai intervine, în anumite condiții, și pentru firmele străine care au sediu fix în România.
Referitor la situația în care înregistrarea se face pentru că se optează, în cursul anului calendaristic, pentru aplicarea regimului normal de TVA, subliniem că, din 2019, se poate obține codul de TVA chiar în ziua solicitării, prin depunerea unei simple declarații pe propria răspundere. Atenție: cei care dau date false în această declarație sunt încadrați la risc fiscal ridicat și pierd codul de TVA primit rapid (pe lângă alte consecințe nefaste).
Ulterior înregistrării, contribuabilii trebuie să anunțe la autorități orice modificare a informațiilor date pentru obținerea codului de TVA. De asemenea, trebuie anunțată și încetarea activității economice, dacă se ajunge la această situație.
Atenție! Cei care sunt obligați să ceară cod de TVA și n-o fac sunt înregistrați din oficiu de către autoritățile fiscale.
Analiza de risc: cei cu risc ridicat nu pot avea cod de TVA
Practic, regula de bază prevăzută în Codul fiscal este că Fiscul trebuie să acorde cod de TVA celor care sunt obligați să-l solicite. Cu o excepție: firmele care prezintă risc fiscal ridicat nu primesc cod de TVA (sau, dacă îl au, le este anulat). Faptul că o firmă are sau nu cod de TVA se poate verifica cu ușurință online.
Și aici avem o noutate apărută în anul 2019. Inițial, criteriile de risc pentru acordarea codului de TVA erau stabilite prin ordin al Fiscului. Mai nou, acestea trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului. Însă, din moment ce Executivul încă n-a venit cu noi criterii (deși știm că le are în pregătire), rămân temporar în vigoare cele vechi ale Fiscului.
Criteriile de risc folosite actualmente sunt publice (iar la fel vor fi și cele noi stabilite de Guvern). Acestea fac referire la anumite aspecte ce ajută la conturarea gradului de risc fiscal și țin de:
- sediul social (de exemplu, dacă acesta este stabilit la sediul profesional al avocatului);
- insolvență sau faliment (de exemplu, dacă unul dintre asociații firmei a mai fost asociat la o firmă intrată în insolvență);
- inactivitate fiscală (de exemplu, dacă unul dintre asociații firmei a mai fost asociat la o firmă declarată inactivă fiscal);
- inactivitate temporară la Registrul Comerțului (de exemplu, dacă unul dintre asociații firmei a mai fost asociat la cel puțin două firme la care a expirat termenul legal de inactivitate temporară înscrisă la Registrul Comerțului, fără ca acestea să fie reactivate);
- respingerea sau anularea înregistrării în scopuri de TVA (de exemplu, dacă unul dintre asociații firmei a mai fost asociat la o firmă pentru care s-a anulat sau s-a repins cererea pentru codul de TVA);
- obligații fiscale restante (de exemplu, dacă unul dintre acționari mai este acționar și la altă/e firmă/e care are/au datorii mai mari de 50.000 de lei);
- contravenții (de exemplu, dacă cel puțin unul dintre acționari are contravenții trecute în cazierul fiscal);
- infracțiuni (de exemplu, dacă cel puțin unul dintre acționari are infracțiuni trecute în cazierul fiscal);
- venituri (de exemplu, dacă administratorii n-au obținut venituri în ultimele 12 luni);
- rezidența fiscală (de exemplu, dacă un administrator este un străin fără rezidență fiscală în România);
- contul bancar (de exemplu, dacă firma nu deține cont bancar);
- activitatea desfășurată (de exemplu, dacă firma nu desfășoară activitate economică la sediul social);
- terți (de exemplu, dacă firma desfășoară activitate economică numai în afara sediului social);
- servicii contabile (de exemplu, dacă firma n-are o persoană desemnată să conducă compartimentul de contabilitate);
- salariați (de exemplu, dacă firma n-are salariați).
Dacă ai afaceri sub 300.000 de lei, poți cere scutirea de TVA
Codul fiscal prevede că o firmă cu o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, care este sub 300.000 de lei poate să aplice regimul special de scutire de TVA. Acest regim se aplică numai operațiunilor impozabile în România (cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi) care îndeplinesc următoarele condiții:
- operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acționând ca atare;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice următoare: activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole, activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.
Chiar dacă o persoană impozabilă poate aplica regimul scutirii de TVA în anul 2020, aceasta este liberă să treacă oricând la regimul normal de taxă. Iar o entitate nou-înființată poate aplica scutirea dacă declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafonul de scutire, fără să opteze pentru regimul normal de taxare.
Dacă plafonul de scutire este egalat sau depășit, contribuabilul este obligat să ceară înregistrarea în scopuri de TVA în zece zile de la egalarea sau depășirea plafonului. Practic, data atingerii sau depășirii plafonului este considerată a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depășit, iar regimul de scutire se aplică până la data înregistrării pentru scopuri de TVA.
De 18 ani, în fiecare ianuarie, avocatnet.ro structurează și prezintă principalele repere legislative și de reglementare între care ne vom desfășura viețile și afacerile în anul care tocmai începe.
În seria Bine de știut la început de an, cartografiem zilnic cele mai importante coordonate ale anului 2020 pentru toate domeniile relevante (de la taxare, muncă și afaceri până la pensii, legislație auto, moșteniri, divorțuri și multe altele). Găsiți aici, pe măsură ce le publicăm, toate informațiile care să vă ajute să vă orientați mai ușor atât pe plan profesional, cât și personal în privința regulilor aplicabile anul acesta în toate zonele de interes direct pentru voi.