Raportarea aranjamentelor fiscale transfrontaliere către ANAF este prevăzută de Ordonanța Guvernului 5/2020. Primele termene de raportare erau stabilite inițial pentru astă-vară, dar Guvernul le-a amânat pentru iarna asta. Actul normativ a fost dat pentru eliminarea practicilor fiscale ce permit companiilor să evite plata taxelor și impozitelor sau să obțină reduceri ale acestora, el reprezentând o transpunere a unei directive europene.
1. Raportările retroactive și termenul obișnuit de raportare
Mai întâi, este vorba de o raportare retroactivă a aranjamentelor fiscale implementate între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020 - aceasta trebuia făcută inițial până la 31 august 2020, dar termenul nou este 28 februarie 2021, care se amână, pentru că pică duminica, pentru 1 martie 2021. Concret, se face un inventar al tuturor aranjamentelor din acea perioadă, pentru a vedea care sunt raportabile. După aceea trebuie raportate numai tranzacțiile care au fost implementate sau pentru care s-a început implementarea între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020. De ce este mai important acest termen decât cel care a trecut deja? Pentru că vizează o perioadă mult mai extinsă.
Care a fost primul termen? Este vorba de cel pentru raportarea aranjamentelor fiscale implementate între 1 iulie și 31 decembrie 2020 - altă raportare retroactivă, însă aceasta a apărut din cauza amânării date de Guvern, altfel se începea din iulie 2020 cu raportările în termenul obișnuit de 30 de zile. În acest caz, raportarea s-a făcut până la 31 ianuarie 2021, însă, din moment ce termenul a picat duminică, el s-a mutat pe 1 februarie 2021. Evident, raportarea încă poate fi făcută, dar cu riscul aplicării unei amenzi.
În fine, abia aranjamentele pregătite sau implementate începând cu data de 1 ianuarie 2021 au intrat pe termenul obișnuit de raportare de 30 de zile, care se aplică permanent. Cu alte cuvinte, cele două raportări retroactive sunt unice, pentru că de-acum a intervenit termenul general-valabil de 30 de zile, în care să se raporteze aranjamentele fiscale discutate sau care se vor implementa de-acum în colo. Așadar, avem o raportare cu termen atipic - el nu este fix, cum sunt cele pentru taxele salariale sau TVA, ci este fluid. Se pot face zece raportări în tot anul 2021 sau se pot face zero raportări - totul depinde de eventualele discuții și/sau implementări de aranjamente la nivelul fiecărui contribuabil.
Citește și: Ce sfaturi au specialiștii EY România pentru firmele trebuie să raporteze tranzacțiile prin care își optimizează taxele.
2. Cine face raportările și ce formular se folosește
Cei obligați să raporteze aranjamentele transfrontaliere din care există câștiguri directe sau indirecte sunt fiscaliștii care sfătuiesc firmele, adică avocații, notarii, contabilii sau consultanții fiscali (ca intermediari), dar, uneori, și companiile în sine.
De obicei, obligația revine firmelor atunci când n-au folosit un intermediar pentru a implementa o schemă transfrontalieră sau dacă intermediarul nu face raportarea dintr-un motiv sau altul. De exemplu, avocații și consultanții fiscali sunt acoperiți de secretul profesional și scapă de obligația de raportare (totuși, dacă firma renunță la secretul profesional, chiar și aceste două categorii de specialiști trebuie să facă raportări).
Pentru a raporta optimizările fiscale transfrontaliere, specialiștii și firmele au la dispoziție un formular oficializat de ANAF încă din 2020. Versiunea sa electronică a apărut pe site-ul Fiscului cu câteva zile înainte de finalul lunii ianuarie 2021 și se poate descărca de aici (transmiterea se face prin e-Guvernare.ro). În plus, ANAF a publicat în aceeași perioadă și un ghid pentru interpretarea corectă a regulilor de raportare.
Pentru conformare, specialiștii EY recomandă firmelor trei mari pași: dezvoltarea unei proceduri interne de lucru, identificarea aranjamentelor și colaborarea cu intermediarii, documentarea și raportarea aranjamentelor. Cumva, ideea de bază este ca societățile să intervină chiar dacă obligația de raportare este la intermediari, pentru a se asigura că informațiile trimise la ANAF sunt adecvate.
Atenție! Inclusiv proiectarea unui aranjament fiscal transfrontalier trebuie raportată la Fisc. Cu alte cuvinte, trebuie notificată chiar și intenția de a implementa o optimizare fiscală, chiar dacă aceasta nu ajunge să se concretizeze niciodată.
3. Ce fel de optimizări fiscale trebuie declarate
Deși Guvernul a stabilit indicii pentru identificarea aranjamentelor raportabile prin OG 5/2020, este nevoie uneori și de explicații suplimentare de la specialiști pentru a identifica schemele corect. Redacția noastră a enumerat indiciile în articolul de aici și a inclus și unele explicații de la specialiștii PwC România.
Foarte important de subliniat este că, uneori, chiar și chestiuni banale trebuie tratate ca optimizări fiscale transfrontaliere, ceea ce înseamnă că firmele și intermediarii trebuie să fie atenți la tot ce se întâmplă în activitatea curentă. Iată și unele exemple relevante de la EY: un prim set și un al doilea set.
ANAF a facut un ghid pentru aplicarea corectă a indiciilor amintite, spre care am trimis mai sus (ghidul ar fi trebuit să apară cu mult înainte de primele termene de raportare, tocmai pentru a clarifica aspectele discutabile în timp util, însă acesta a venit pe ultima sută de metri).
Așadar, optimizările fiscale ce vizează numai România NU se declară la Fisc, ci numai cele care implică România și cel puțin încă un stat.
Important! Cei de la Deloitte România atrag atenția că ar trebui evitate raportările excesive către ANAF.
4. Sancțiunile pe care le riscă profesioniștii și firmele
Neraportarea aranjamentelor și raportarea lor cu întârziere se pot amenda, în România, cu sume între 20.000 și 100.000 de lei, potrivit prevederilor OG 5/2020.
În plus, o amendă între 5.000 și 30.000 de lei riscă intermediarii care nu anunță contribuabilii că aceștia din urmă trebuie să facă o raportare la Fisc a aranjamentelor transfrontaliere cu care i-au ajutat.
Totuși, este foarte important de reținut că aceeași faptă de neraportare a unei optimizări fiscale poate fi amendată de mai multe ori - atât în România, cât și în alt stat UE vizat de aranjament, așa cum au avertizat specialiștii EY.