Lider sindical: Angajații nu ar trebui să semneze pentru clauzele de conciliere, care le-ar îngreuna accesul la instanțe

Într-un răspuns pentru avocatnet.ro pe tema mecanismului concilierii, așa cum a fost adus recent în Codul muncii de Legea nr. 213/2020, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), a criticat modul în care acesta a fost adoptat (critici susținute, de altfel, și cu ocazia dezbaterilor de la comisia de specialitate de la deputați).

O primă critică vizează inexistența la nivel legislativ a profesiei de expert în legislația muncii: "Cât privește aspectele reglementate de Legea nr. 213/2020 considerăm că acest act normativ a fost făcut cu dedicație pentru crearea unei piețe pentru așa-zișii consultanți specializați în legislația muncii.

Proiectul a fost adoptat cu toate că în avizul dat de Consiliul Legislativ se atrăgea atenția că «expertul în legislația muncii» nu reprezintă o profesie reglementată în România".

Ce rol are acest expert în privința concilierii? Potrivit Codului, "prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților", iar consultantul extern "poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora".

Practic, expertul în legislația muncii este una dintre opțiunile pe care părțile le au la dispoziție pentru conciliere, putând însă la fel de bine să fie un avocat sau un mediator.

Liderul sindical vorbește însă de existența unui impediment în accesul la justiție, adică, mai simplu spus, din cauza acestei concilieri recent intrate în Codul muncii, salariații nu mai pot ajunge așa repede la un judecător. Dumitru Costin aseamănă mecanismul concilierii cu o prevedere care a existat o vreme în legea mediatorilor cu privire la obligația de a trece pe la unul înainte de a merge în instanță.

Util: Despre caracterul opțional al procedurii de conciliere și posibilitatea de a recurge la instanță în pofida acelei clauze din contract referitoare la conciliere.

"Această nouă «Instituție» vine să creeze un obstacol suplimentar pentru salariat în accesul său la justitie, asta în ciuda faptului că, poate tocmai pentru a face mai puțin vizibil acest fapt, actul normativ începe prin a stipula la art. 231¹, alin.(1) că este «garantat accesul la justiție». În realitate, face același lucru pe care și Legea medierii a urmărit să-l facă atunci când a fost adoptată în prima formă, respectiv condiționează accestul la justiție de o procedură preliminară de conciliere care, nu întotdeauna, va fi la îndemâna salariatului.

Apreciem că și acest act normativ, ca și prevederile privitoare la obligativitatea de a încerca soluționarea litigiului prin mediere reglementate de forma initială a legii medierii, este neconstitutional astfel cum Curtea Constituțională a dispus în cauza citată prin Decizia nr. 266 din 7 mai 2014 pentru aceleași considerente cu cele reținute de Curte. În acest sens, ne vom adresa Avocatului Poporului pentru a sesiza pe acest aspect Curtea Constituțională.

Până atunci, recomandam tuturor salariaților să nu semneze astfel de clauze în contractul lor de muncă prin care vor fi obligați la concilierea prealabilă a litigiului anterior posibilității lor de a se adresa instanței de judecată", susține liderul BNS.

Asemănarea cu vechea prevedere din Legea medierii, pe care Curtea Constituțională a declarat-o contrară Constituției acum ceva ani, nu este însă ideală. Iată ce cuprindea acea prevedere neconstituțională: