Cum poți recupera sumele transferate din greșeală salariatului

Cea mai simplă variantă este când salariatul este informat despre greșeală apărută, respectiv ca i-au fost transferați în plus niște bani care nu i se cuvin, și este de acord să restituie banii.

“Conform art. 256 alin. 1 din Legea 53/2003 - Codul Muncii, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Modalitatea de recuperare a sumelor de bani încasate necuvenit de către salariat se realizează prin acordul părţilor sau prin angajament de plată, salariatul returnând angajatorului, de bunăvoie, banii încasaţi necuvenit, fie prin transfer bancar, fie prin depunere la casieria societăţii. Nici acordul părţilor şi nici angajamentul de plată nu reprezintă însă titlu executoriu şi, prin urmare, în baza acestora nu se pot face reţineri din salariul angajatului în cauză”, a explicat, pentru redacția noastră, Roxana Ene, managing partener Accountable.

Totuși, angajatorul se poate confrunta cu situațiile în care salariatul nu dorește să restituie banii, din diverse motive: îi consideră un bonus pentru munca depusă, nu vrea să îi dea înapoi pentru că nu el a făcut greșeala, îi consideră un avans de salariu, i-a cheltuit deja ș.a.m.d.

În acest caz, singura modalitate de recuperare a banilor o reprezintă sesizarea instanței. Angajatorul nu are dreptul să își facă singur dreptate prin reținerea viitoarelor drepturi bănești sau reținerea unei porțiuni din salariile următoare.

“Angajatorul nu poate stabili unilateral sumele plătite eronat către salariat, ci trebuie să aibă o hotărâre judecătorească în acest sens. Suma stabilită de instanţă se reţine din salariul angajatului, în rate lunare ce nu pot fi mai mari de o treime din salariul net, fără a depăşi împreună cu alte reţineri jumatate din salariul net al acestuia”, mai spune specialista.

Roxana Ene subliniază faptul că obligaţia de restituire a banilor încasaţi necuvenit este diferită de răspunderea patrimonială. Răspunderea patrimonială are la bază o faptă săvârşită cu vinovăţie de către salariat, pe când obligaţia de restituire a sumelor necuvenite are la bază plata eronată ca urmare a unei greşeli. Cu toate acestea, indiferent de vinovăţia salariatului în încasarea banilor, procedura care trebuie urmată pentru recuperarea acestora este aceeaşi. Potrivit Codul muncii, reţinerile cu titlu de daună cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotarâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

“În cazul în care contractul individual de muncă al salariatului încetează înaintea despăgubirii integrale a angajatorului, iar persoana în cauză se încadrează la un alt angajator, reţinerile din salariu se vor face de către noul angajator pe baza titlului executoriu transmis de către angajatorul păgubit. Dacă acest lucru nu este posibil, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă”, a mai afirmat managing partenerul Accountable.