Cadrul legal al achizițiilor publice a fost modificat recent de OG nr. 3/2021, măsurile fiind necesare pentru a flexibiliza cadrul legal al achizițiilor publice și a ușura atragerea fondurilor europene. Principalele modificări aduse de ordonanță, ușor detaliate în acest material:
1. Dovedirea mai ușoară a plății dărilor în cazul firmelor cu sedii secundare/puncte de lucru.
2. Reducerea unor termene, pentru a scurta procedura de achiziție.
3. Modificări la atacarea atribuirii contractelor - obligația de a semna contractul cu ofertantul declarat câștigător după pronunțarea deciziei CNSC ori a hotărârii judecătorești în primă instanță.
4. Definiția subcontractantului a fost clarificată.
5. Ajustări la procedura simplificată.
Doar că, spun avocații de la Filip and Company, modificările aduse de Guvern prin această ordonanță nu sunt deloc aproape de scopul declarat, acela de a flexilbiliza sistemul achizițiilor publice, în contextul în care numărul dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor și în fața CNSC este în creștere. Numai în prima jumătate a acestui an ar fi fost înregistrate cu 26,22% mai multe dosare pe rolul CNSC decât în aceeași perioadă a anului trecut.
„Soluția legislativă privind modificarea Legii nr. 101/2016 ce vizează căile de atac în materia achizițiilor publice (Legea nr. 101/2016) în sensul institurii obligației semnării contractului cu ofertantul declarat câștigător, după adoptarea deciziei CNSC/ a primei instanțe este criticabilă.
Considerăm că o soluție echitabilă, care să ofere un echilibru între celeritatea soluționării contestațiilor și legalitatea desfășurării procedurilor de achiziție ar fi impus posibilitatea operatorilor economici de a obține suspendarea (cel puțin) provizorie a soluției inițiale în măsura în care ar fi existat motive evidente care să justifice o astfel de soluție”, spun avocații, oferind în opinia publicată exemplul altor state membre ale UE:
- Austria: soluția primei instanțe cu privire la contestația împotriva rezultatului unei proceduri de atribuire nu are un efect suspensiv automat. Cu toate acestea, pentru a împiedca autoritățile contractante să atribuire contractul de achiziție, petenții pot obține o hotărâre provizorie în acest sens (în termen de 10 zile de la data depunerii cererii).
- Belgia: legislația prevede un interval de 15 zile între data la care participanții sunt informați privind rezultatul procedurii și momentul încheierii contractului cu ofertantul câștigător în care partea interesată poate cere suspendarea și/sau anularea contractului de achiziție în fața Consiliului de Stat sau poate urma o procedura sumară în fața instanțelor civile (anularea și suspendarea contractului poate fi obținută doar pentru motive determinate, precizate expres în Actul din 17 iunie 2013).
- Norvegia: în perioada de așteptare, părțile interesante pot apela la măsuri provizorii pentru suspendarea semnării contractului cu ofertantul câștigător până la soluționarea contestației de către instanțele judecătorești.
„În concluzie, considerăm că deși intenția a fost una bună, modificările aduse prin OG 3/2021 sunt departe de a aduce schimbările preconizate cu privire la flexibilizarea reală a procedurilor de achiziție publică și a implementării proiectelor din PNRR. Operatorii economici interesați să obțină soluții cât mai corecte vor renunța la tendința ultimilor ani de a apela la CNSC în primă fază și se vor îndrepta în mod evident către instanțele de judecată, având șanse mai mari să beneficieze de un probatoriu mai complex (inclusiv proba cu expertiza). Durata unui astfel de proces, având un probatoriu complex, se situează între 6 luni la 1 an, astfel încât implementarea unui proiect cu fonduri din PNRR poate fi afectată.
În acest context, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete pe care legiuitorul primar sau delegat le va lua în perioada viitoare și dacă modelul achizițiilor centralizate folosit cu succes de state membre UE cu tradiție în domeniul achizițiilor publice (e.g. Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Germania sau Austria) va fi implementat sau nu în România ca o soluție de ultim moment pentru a reduce numărul de proceduri și implicit, contestații”, susțin cei de la Filip and Company.