UPDATE: Individualizarea amenzilor penale pentru firme în funcție de cifra de afaceri, neconstituțională. Conceptul, nedefinit de legea penală. Decizia CCR se aplică de azi

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile at. 137 alin.(3) teza a doua, cu referire la sintagma  «cifra de afaceri», din Codul penal sunt neconstituționale”, transmitea CCR pe 28 octombrie. Decizia CCR nr. 708/2021 a apărut azi în Monitor.

O dată, spunea CCR când a publicat minuta deciziei, nu avem o definiție a sintagmei respective în Codul penal, iar, în al doilea rând, instanța nici nu știe la ce perioadă de referință să se raporteze, întrucât cifra de afaceri poate să difere semnificativ de la o perioadă la alta: „legea penală în vigoare nu stabilește înțelesul sintagmei «cifra de afaceri» în raport cu care instanța determină cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în cazul stabilirii amenzii pentru persoana juridică cu scop lucrativ. Definițiile din domeniul fiscal și al concurenței referitoare la sintagma «cifra de afaceri» au aplicabilitate restrânsă, specializată la materiile precizate, translatarea lor în materie penală pentru a determina cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în cazul stabilirii amenzii pentru persoana juridică cu scop lucrativ fiind contrară principiului legalității.

Totodată, Curtea a constatat că norma penală criticată este lacunară și în ceea ce privește determinarea/reținerea, din punct de vedere temporal, a cifrei de afaceri a persoanei juridice cu scop lucrativ în raport cu care instanța determină cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă”.

Întreg articolul 137 din Codul penal vizează modul de stabilire a amenzilor penale pentru persoanele juridice. Departe de a fi constatat neconstituționalitatea întregului mod de stabilire a amenzilor, instanța a găsit problematic din punct de vedere constituțional doar sintagma „cifra de afaceri”. Modul cum se stabilește o amendă penală se face în baza sistemului zilelor-amendă.

Pe de o parte, Codul stabilește niște limite generale ale cuantumului unei zile-amendă, precum și niște limite speciale, așa cum se întâmplă și la pedepsele cu închisoarea. Ca să stabilească o amendă sau o pedeapsă cu închisoarea, judecătorul ține cont însă de mai multe criterii. În cazul amenzilor penale pentru firme (amenda penală fiind sancțiunea principală pentru persoanele juridice, orice altceva ce dispune judecătorul fiind o pedeapsă complementară), instanța făcea o apreciere a cuantumului zilei-amendă în baza cifrei de afaceri, iar numărul zilelor-amendă le stabilește ținând cont de alte criterii. Practic, efectul deciziei e că instanțele nu se vor mai putea folosi de criteriul cifrei de afaceri în individualizarea pedepsei amenzii.

Legiuitorul se referă adesea la cifra de afaceri, dar nu o definește mereu

Definiții ale sintagmei „cifra de afaceri” se regăsesc însă în legislația specială, așa cum subliniază CCR în decizia publicată azi în Monitorul Oficial - de pildă, în Legea concurenței. Doar că, acolo, cifra de afaceri e definită strict în contextul dreptului concurenței. Apoi, avem definiția din Codul fiscal, dar care e aplicabilă doar la eligibilitatea pentru aplicarea sistemului TVA la încasare a persoanelor impozabile. „Așa fiind, întrucât definițiile din domeniul fiscal și al concurenței referitoare la sintagma «cifra de afaceri» au aplicabilitate restrânsă, specializată la materiile precizate, Curtea constată că translatarea lor în materie penală pentru a determina cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în cazul stabilirii amenzii pentru persoana juridică cu scop lucrativ este contrară principiului legalității”, scrie în motivarea Curții.

Problema pe care a subliniat-o CCR aici are ecou și în alte acte normative. Dacă ne uităm doar peste câteva proiecte legislative sau acte normative care au intrat în vigoare în ultimii ani, vom vedea că legiuitorul rareori definește cifra de afaceri, deși prevederile propuse sau oficializate se folosesc de acest concept. Alteori, se face trimitere la prevederile fiscal-contabile pentru a determina modul de calcul.

Ultima oară când mediul de afaceri a reclamat lămuriri privind noțiunea de cifră de afaceri a fost când Guvernul a venit cu facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor. Astfel, ca să vadă dacă pot să aplice taxele salariale reduse, firmele trebuiau să se raporteze la o anumită cifră de afaceri - doar că ordonanța cu pricina nu prevedea nicio definiție pentru aceasta. Pe lângă asta, în aceeași ordonanță erau stabilite amenzi pentru companii din sectorul energiei și gazelor naturale care se raportau ca procente din cifra de afaceri.

Cu toate că domeniul discuției era evident cel fiscal în cazul aplicării taxelor salariale reduse, firmele aveau dubii între noțiunile cu care operau (cifra de afaceri contabilă sau cifra de afaceri fiscală) și nu știau de care dintre acestea să se folosească pentru a aplica în mod corect regimul fiscal avantajos. A trebuit ca Finanțele să vină cu un act separat prin care să lămurească problema.

„Cifra de afaceri reprezintă suma totală obținută din vânzările produselor și a serviciilor prestate pe o perioadă de timp determinată. Altfel spus, cifra de afaceri este totalul veniturilor realizate de o firmă în urma activitătți desfășurate”, explică cei de la Ciel România într-un material, unde arată că există trei categorii de cifre de afaceri:

• cifra de afaceri totală – reprezintă totalitatea veniturilor din vânzarea de produse sau servicii;
• cifra de afaceri medie – reprezintă veniturile din vânzarea unei categorii de produse sau servicii;
• cifra de afaceri marginală – reprezintă veniturile din vânzarea unei categorii de produse sau servicii.

Ar mai exista aici și noțiunea de cifră de afaceri critică, ce reprezintă venitul din vânzări care reușește să acopere cheltuielile firmei. 

Desigur, între noțiunea de profit și cea de cifră de afaceri există o mare diferență, companiile fiind actualmente impozitate pe profit, iar nu pe cifra de afaceri. Cei de la Ciel România amintesc aici de o intenție manifestată în Guvern în 2017 de a înlocui impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri, dar la care s-a renunțat după reacțiile negative ale mediului de business, „dat fiind că anumite companii ar fi fost avantajate”. Practic, cifra de afaceri e suma încasărilor, pe când profitul e venitul total din care se scad cheltuielile firmei. 

Acum aproape trei ani, Autoritatea Națională de Protecția Consumatorilor (ANPC) propusese modificarea radicală a modului de stabilire a amenzilor pentru cei care nu respectă legislația pentru protecția consumatorilor și alesese ca etalon cifra de afaceri. După dezbateri publice și unele ajustări făcute la propunerea mediului de afaceri, nu s-a mai întâmplat nimic cu propunerea făcută Guvernului și proiectul nu s-a mai „materializat” - detalii, aici.