Noi măsuri pentru prevenirea evaziunii fiscale în afaceri au fost stabilite în 2021

1. Reincriminarea neplății la stat a impozitelor și contribuțiilor pentru care s-au făcut rețineri de bani. Din martie 2022, reținerea și neplata impozitului pe venit, a contribuției la pensii și a contribuției la sănătate de către angajatori va fi considerată, din nou, evaziune fiscală și va putea fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani. Măsura se va aplica, însă, și altor tipuri de impozite și contribuții.

2. Veniturile obținute de comercianți prin marketplace-uri vor fi raportate Fiscului. Măsura este pentru prevenirea evaziunii și este prinsă într-o directivă europeană recentă care va trebui implementată din ianuarie 2023. Concret, noua obligație de raportare, ce se va aplica platformelor digitale, va permite Fiscului să depisteze veniturile obținute de comercianți prin marketplace-uri și să le stabilească obligațiile fiscale aferente (acolo unde este cazul).

3. Firmele care încasează bani din alte state UE vor fi monitorizate de Fisc. Din ianuarie 2024, Fiscul va căpăta acces, printr-un sistem european aflat acum în pregătire, la informațiile despre plățile online făcute din alte state UE către companiile din România (raportări făcute de procesatorii de plăți online). Măsura este prinsă într-o altă directivă, ce este gândită pentru a eficientiza controalele fiscale pentru depistarea fraudelor de TVA în comerțul online.

4. Fiscul va afla de la RAR cine cumpără mașini second hand din UE. Trecem acum la noutățile legislative autohtone. Printr-o ordonanță dată în octombrie 2021 s-a stabilit că persoanele fizice și juridice care cumpără mașini second hand din Uniunea Europeană sunt cele obligate, mai nou, să se prezinte la Registrul Auto Român pentru formalitățile legale necesare. Totodată, Fiscul va afla de la RAR (trebuie încheiat un protocol între cele două entități) informații despre toate persoanele care fac asemenea achiziții, în încercarea de a preveni fraudele cu TVA.

5. Munca subdeclarată poate fi sancționată, mai nou, cu amenzi drastice. Deoarece autoritățile consideră munca subdeclarată (laolaltă cu munca nedeclarată) o formă de evaziune fiscală (pentru că se evită plata integrală a taxelor salariale), s-a stabilit prin OUG ce înseamnă muncă „la gri” și ce amenzi se pot aplica atunci când aceasta este depistată la controalele inspectorilor de stat. Munca subdeclarată poate fi sancționată cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare salariat, fără a depăși în total 100.000 de lei.

6. Pedepse reduse pentru anumiți evazioniști. Ne referim la o lege controversată apărută în primăvară. Concret, la săvârșirea unei fapte de evaziune fiscală de la articolele 8 și 9 din Legea evaziunii, inculpații pot să scape doar cu amendă penală dacă, în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată, acoperă prejudiciul integral, acesta fiind de maximum 100.000 de euro. Riscul pedepsei cu închisoarea dispare complet numai dacă prejudiciul este de maximum 50.000 de euro și este acoperit integral.

Bonus: O persoană care spală banii obținuți din evaziune fiscală riscă să fie pedepsită pentru ambele infracțiuni, s-a stabilit în septembrie 2021 printr-o decizie importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, se exclude, de principiu, ideea că o persoană care face aceste două infracțiuni n-ar putea fi pedepsită decât pentru una dintre ele. În cazul respectiv, a fost vorba de un administrator de firmă din România care a obținut bani din evaziune fiscală, iar ulterior i-a spălat.