Contractele de muncă cu durată fixă: Nu există un drept al salariatului de prelungire după data expirării

Așa cum subliniam și în alt articol, candidatul trebuie să știe de la bun început cum arată contractul său de muncă. În primul rând, dacă la interviu s-a discutat despre un contract de muncă cu durată nedeterminată, dar la semnare candidatul primește un contract cu durată fixă, de trei sau șase luni, de exemplu, cu promisiunea de prelungire după expirarea perioadei, este posibil ca angajatorul să nu acționeze cu bună-credință.

Angajatorii care maschează un contract pe perioadă nedeterminată cu prelungirea succesivă a unui contract de muncă cu durată fixă (prelungire care poate fi făcută doar în anumite limite - detalii aici) sau care promit, la începutul relației de muncă, că după expirarea contractului pe perioadă determinată vor trece la un contract pe perioadă nelimitată ar putea încerca, de fapt, să păcălească viitorul salariat.

Dacă dorește cu adevărat să încheie un contract fără limită de timp și vrea să testeze abilitățile sau cunoștințele salariatului, angajatorul are la dispoziție perioada de probă, care, dacă este inclusă printre prevederile contractului, îi dă dreptul ca în interiorul sau la terminarea ei să decidă dacă vrea să continue relația de muncă sau nu. Același lucru este valabil și pentru salariat.

Pe de altă parte, dacă salariatul a semnat în cunoștință de cauză un contract cu durată determinată nu poate acuza ulterior angajatorul că nu i-a prelungit contractul de muncă. Documentele pe care le-a semnat prevăd data de început, cât și cea de încetare a contractului de muncă. Cu alte cuvinte, salariatul știe data de la care va rămâne fără job.

Dacă va avea loc o prelungire a acestui contract cu durată fixă, ea trebuie să se facă în scris, în condițiile prevăzute de Codul muncii la articolul 82.

În această privință există două situații: fie se optează pentru semnarea unui act adițional pentru stabilirea unei noi perioade (ce nu poate depăși 12 luni), dacă proiectul, programul sau lucrarea pentru care a fost încheiat de la bun început contractul nu s-a finalizat, fie prin încetarea celui vechi și semnarea unuia nou.

În ambele situații, contractul cu durată fixă nu poate fi prelungit mai mult de trei ori, limita de timp neputând depăși 36 de luni.