Deși tichetele cadou sunt excluse, firmele pot recompensa în alte moduri salariații partenerilor de afaceri. Atenție, însă, la regimul fiscal

După mai multe încercări de a stabili un tratament fiscal clar pentru tichetele cadou primite de salariați de la terți, autoritățile au renunțat la idee și au interzis, pur și simplu, acordarea lor în decembrie 2021, prin OUG 130/2021. Cine mai procedează așa riscă acum amendarea.

Automat, asta nu înseamnă că recompensarea salariaților partenerilor de afaceri a fost, de asemenea, interzisă. Ba din contră, practica este permisă în continuare, dar fără a implica tichetele cadou. Specialiștii spun că firmele se pot reorienta către bunuri sau plăți în numerar, dar, indiferent de soluția găsită, este nevoie de o analiză atentă a regimului fiscal, pentru a nu risca recalificări în urma controalelor autorităților.

„Într-adevăr, începând cu finalul anului trecut a intrat în vigoare prevederea conform căreia tichetele cadou se pot acorda doar angajaților proprii. Însă această prevedere nu a însemnat interzicerea practicii de recompensare a angajaților colaboratorilor, companiile având în continuare posibilitatea de a acorda bunuri sau numerar, cu premisele încadrării corecte din punct de vedere fiscal a acestor beneficii sau sume de bani.

Astfel că, pentru orice formă de remunerare acordată angajaților colaboratorilor, considerăm necesară efectuarea unei analize detaliate pentru a determina natura tranzacției, pentru ca apoi să se aplice taxarea corespunzătoare. În cadrul analizei, trebuie acordată o atenție deosebită prevederilor Codului fiscal ce încadrează în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor orice sume de bani sau avantaje în natură acordate de terți, în baza relației contractuale dintre părți, cu atât mai mult cu cât, de mai bine de trei ani, au fost clarificate și prevederile legale ce desemnează partea ce are obligația calculării, reținerii, declarării și plății contribuțiilor sociale și impozitului pe venit aferente acestei categorii de venituri”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Mădălina Racovițan, Tax Partner și Head of People Services la KPMG România.

Desigur, orice variantă pe care ar putea să o aleagă societățile va avea un risc fiscal asociat. Însă acest lucru nu face decât să ne arate cât de importantă este analizarea tuturor variantelor disponibile și, în final, alegerea recompensei cu riscul cel mai mic. „Rareori putem spune că nu există niciun risc fiscal asociat unei tranzacții economice. Tocmai de aceea și recomandarea noastră de a analiza întotdeauna posibilele riscuri asociate și a documenta decizia privind abordarea fiscală aleasă de către companie”, a punctat specialista.

Trecând peste modalitatea abruptă prin care autoritățile au înțeles să gestioneze situația tichetelor cadou acordate de terți, problema recalificărilor din trecut rămâne una presantă. Din acest motiv, specialiștii Biriș Goran au cerut acordarea unei amnistii fiscale, care a și venit recent. Numai că șeful statului a decis să întoarcă în Parlament, pentru reexaminare, legea cu amnistia. De ce? Pentru că mecanismul are mai multe lipsuri care i-ar putea îngreuna aplicarea.

Conform specialistei de la KPMG, decizia președintelui României este inspirată, deoarece un mecanism bine gândit este mult mai ușor de aplicat atât de către contribuabili, cât și de către Fisc.

„Considerăm că principalul beneficiu al acestei legi este de a face lumină asupra unor prevederi legale ce au fost considerate a fi în «zona gri» pentru o perioadă de peste zece ani, context în care reglementarea cât mai clară și practică a mecanismului de amnistie este binevenită. Includerea în prevederile legale a tuturor aspectelor practice posibile, prin strânsă corelare a acestora cu celelalte prevederi legislative conexe aplicabile, va ajuta atât companiile, cât și organele fiscale în aplicarea imediată, unitară și fară echivoc a legii”, a spus Mădălina Racovițan.

Reexaminarea înseamnă că proiectul de lege trebuie să treacă din nou prin întregul proces de legiferare. Adică să fie dezbătut la comisiile fiecărei Camere parlamentare și apoi dezbătut și adoptat în ședințele plenare ale Senatului și Camerei Deputaților, după care să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.