Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare: Modificări importante aplicabile de la 1 ianuarie 2023

Articol scris de Andreea Mitiriță, Partener PwC România, și Cristina Fuioagă, Director PwC România.

Modificările au apărut după ce, în ultima perioadă, au avut loc discuții între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a îmbunătăți cadrul legislativ actual. În prezent, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, existente în Codul fiscal, sunt următoarele:

• deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare;
• aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare;
• scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează în proiecte de cercetare-dezvoltare;
• scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activități exclusiv de cercetare-dezvoltare în primii zece ani de activitate (neaplicabilă în prezent în lipsa unor măsuri de ajutor de stat).

Spre exemplu, beneficiul obținut din aplicarea facilității de deducere suplimentară a cheltuielilor poate conduce la o economie de 8% din valoarea investițiilor în proiecte de cercetare-dezvoltare (de exemplu, 8% reprezentând reducere în impozitul pe profit final de plată). Banii astfel economisiți pot fi direcționați pentru a sprijini alte activități/inițiative de afacere la nivelul societăților în cauză.

Clarificările au fost aduse prin Ordinul comun, publicat pe 4 octombrie, al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 3.265/21.453/2022. În mod specific, prin acest ordin comun, activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: 

• sunt cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare definit prin Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (reglementarea anterioară nu făcea trimitere la OG nr. 57/2022), identificat prin următoarele elemente: 
  • scopul proiectului (nu era menționat anterior) și obiectivele proiectului;
  • domeniul de cercetare-dezvoltare;
  • perioada de desfășurare a proiectului;
  • resursele alocate proiectului (sursele de finanțare și, dacă este cazul, echipa de proiect și infrastructura de cercetare - anterior nu erau menționate echipa de proiect și infrastructura de cercetare), bugetul proiectului (nu era anterior);
  • categoria rezultatului activității de cercetare-dezvoltare, conform art. 74 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002; caracterul inovativ;
• în cadrul activităților de dezvoltare tehnologică se vor lua în considerare activitățile de dezvoltare experimentală (nu era anterior menționat).

De asemenea, prin noul cadru legislativ, au fost eliminate prevederile prin care se dădeau exemple de activități care nu reprezintă activități de cercetare-dezvoltare, motivul fiind că această listă era doar cu titlu de exemplu și producea confuzie între contribuabili, întrucât nu reușea să surprindă în mod practic toate activitățile care nu constituie cercetare-dezvoltare. 

Proiectele și activitățile vor fi încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, care va constitui un corp de experți înscriși în Registrul național al experților pentru certificarea activității de cercetare dezvoltare. Urmează publicarea ordinului autorității de stat care va reglementa metodologia de selecție a experților și normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activității de cercetare-dezvoltare și structura Registrului.

Pentru încadrarea proiectelor și activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare, pentru a beneficia de stimulentele fiscale prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, contribuabilii au opțiunea de a solicita certificarea activității de către un expert înscris în registru.

De asemenea, noul cadru legislativ menționează obligativitatea de a solicita certificarea proiectelor de către contribuabilii mari, stabiliți prin ordin  al Fiscului, obligație care anterior nu era foarte clar individualizată.

Nu în ultimul rând, pentru proiectele și activitățile de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice naționale și internaționale nu este necesară certificarea. Acest lucru poate reprezenta un imbold pentru contribuabilii care desfășoară activități inovatoare și pentru care accesează fonduri europene sau diverse scheme de ajutor de stat, de a aplica și facilitatea fiscală reprezentată de deducerea suplimentară.

Așteptăm cu interes și legislația cu privire la Registrul național al experților, care sperăm să vină în sprijinul contribuabililor cu mai multă claritate vizavi de această procedură de certificare.

Dorim să punctăm faptul că modificările mai sus menționate se referă doar la aplicarea facilității fiscale prevăzută la art. 20 din Codul Fiscal, respectiv deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile legate de activități de cercetare-dezvoltare. Astfel, pentru aplicarea facilității ce constă în scutirea impozitului pe venit pentru personalul angajat în activități de cercetare-dezvoltare, nu este necesară certificarea de către un expert.