ACCES PREMIUM
De ce premium?
Digitalizarea ANAF: Specialiștii estimează, pentru următorii ani, o creștere masivă a numărului de controale fiscale
Pe fondul digitalizării relației dintre contribuabili și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), specialiștii estimează că vor exista din ce în ce mai multe controale fiscale în următorii trei-patru ani. Practic, din moment ce ANAF adună o cantitate uriașă de informații de la contribuabili, din diverse proiecte de digitalizare, acestea vor fi folosite pentru a identifica cu precizie sporită domeniile în care sunt probleme și contribuabilii care încearcă să evite, total sau parțial, obligațiile fiscale pe care le au.
Articolul continuă mai jos
„Unul dintre jaloane (din Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR - n. red.) spune că, la sfârșitul anului 2025, inspecțiile fiscale trebuie să crească cu până la 10%. Părerea mea este că e un jalon foarte ușor de îndeplinit și este un jalon blând. Estimarea mea este că toate aceste informații pe care le strânge ANAF acum și prelucrarea lor vor duce la o creștere masivă a inspecțiilor fiscale, nu doar cu 10%. Mă aștept ca, în anii următori, până în 2024 - 2026, controalele fiscale -- chiar și controalele antifraudă sau inopinate, nu numai inspecțiile -- să crească masiv, pentru că ANAF trebuie să facă ceva cu informațiile pe care le colectează și va face.(...) Începem să vedem roade ale controlului documentar și ale începutului de digitalizare. Asta, în primul rând, se vede în mod direct în controalele pe prețuri de transfer și pe atacarea pierderilor fiscale. Dacă digitalizarea continuă în ritmul scontat și dacă lucrurile de care știm noi că se întâmplă la momentul acesta în ANAF continuă, este foarte posibil ca în doi-trei ani să avem rezultate concrete - relația Fiscului cu contribuabilul să se schimbe în bine și să avem un început de instituție modernă”, a atras atenția, la o conferință de zilele trecute,
Marius Ionescu, Partener și Coordonator la NNDKP Consultanță Fiscală.
Specialistul s-a referit la proiectele majore de digitalizare pe care le implementează ANAF - în special cele derulate începând cu 2022, dar și unele din anii precedenți. Mai exact, autoritățile fiscale pun treptat la punct o serie de instrumente care ajută la monitorizarea contribuabililor în timp real.
„Ce face ANAF la acest moment? Începe să adune foarte multe informații și, probabil, în 2023 - 2024 deja va avea foarte multe informații. Cum adună informațiile? Prin așa-numita digitalizare, care începe ușor-ușor să-și facă prezența, și anume prin SAF-T, prin legarea caselor de marcat, prin factura electronică, prin interoperabilitatea bazelor de date ale Guvernului și, nu în ultimul rând, prin schimbul de informații și prin obligațiile de raportare pe DAC6 (declararea aranjamentelor fiscale transfrontaliere - n. red.).De acolo, ANAF va avea, practic, transparență totală în timp real asupra a ceea ce se întâmplă în economia României și asupra fiecărui contribuabil. Informațiile există și acum, dar nu în timp real și nu în formate care să permită procesarea lor mai departe - ele sunt în niște declarații și de acolo trebuie luate manual și puse în niște soft-uri. Or, faptul că SAF-T și factura electronică vor folosi platforme de soft care se duc direct în soft-ul ANAF... lucrurile se simplifică foarte mult și ANAF poate să analizeze și să folosească aceste informații în timp real”, a detaliat Marius Ionescu.
Chiar dacă există mult scepticism în privința acestei reforme majore a ANAF, este foarte important de precizat că tocmai legarea ei de PNRR face ca lucrurile să avanseze într-un ritm susținut. În PNRR sunt trecute mai multe jaloane importante în acest sens, pentru 2022 și anii următori, iar finanțarea pentru ele vine de la autoritățile europene numai dacă acestea sunt îndeplinite la timp.
„Ce va face ANAF cu aceste informații? Sunt și pesimiști care spun că nu va face nimic. Am avut câteva discuții foarte interesante cu echipe de control, oameni cu multă experiență în cadrul ANAF, care erau sceptici și erau foarte siguri că toate informațiile astea, ca până acum, se vor aduna undeva lângă un perete sau în spatele unor dulapuri. Părerea mea este că nu va fi așa. Sigur, oamenii respectivi aveau dreptate să creadă asta, pentru că se bazau pe ce au văzut până acum timp de ani și zeci de ani. Dar cred că ne aflăm în pragul unei schimbări majore a modului de operare al ANAF tocmai prin această digitalizare. Se adună aceste informații și, mai departe, ele vor fi prelucrate, vor ajunge într-o platformă de big data, se vor face analize de risc cu roboți și cu specialiști în informatică și în analiză digitală.Unul dintre jaloanele din PNRR care trebuie îndeplinit, cred, în primăvara viitoare este constituirea unei echipe de specialiști în analiza informațiilor care să opereze această platformă big data. Se vehiculează numărul de 40 de specialiști, care vor face parte dintr-un departament separat în ANAF și care se vor ocupa cu acest lucru. Apoi se va face platforma big data - aici este un lucru mai complicat, este asumat în PNRR anul 2026, dar ANAF, în ieșiri publice, a spus de multe ori că acest termen va fi devansat cu cel puțin doi ani. (...) Deci, ANAF are ambiții serioase. Sigur că am învățat să fim sceptici în România când discutăm despre instituții guvernamentale, am văzut foarte multe promisiuni și foarte puține livrabile, dar, din ce știm noi, la momentul acesta se cam lucrează în ANAF. Adică jaloanele din PNRR se cam bifează unul după altul, licitațiile sunt deschise și se merge mai departe”, a adăugat partenerul de la NNDKP.
În momentul de față, ANAF a bifat deja sau are în derulare
mai multe proiecte pentru digitalizarea relației cu contribuabilii, așa cum redacția nostră a informat în numeroase rânduri. Conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la sistemul național de monitorizare este un proces care s-a încheiat oficial în noiembrie 2021, iar din martie 2022 s-a trecut la o relaționare exclusiv online cu Fiscul, prin Spațiul Privat Virtual.
Din anul 2022, marii contribuabili sunt obligați să raporteze periodic fișierul SAF-T. Iar, de la 1 iulie 2022, sistemul e-Factura este obligatoriu în relația B2G (achiziții publice) și parțial în relația B2B (vânzări de bunuri riscante din punct de vedere fiscal). Totodată, la 1 iulie 2022 a devenit obligatoriu și sistemul e-Transport, pentru monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri riscante.
Însă acestea sunt doar câteva dintre marile proiecte de digitalizare pe care le are ANAF în plan. Printre ele, notabil mai este și sistemul de clasificare și administrare a contribuabililor în funcție de riscul fiscal, care urmează să fie implementat în anii ce vin.
Articolele noastre despre digitalizarea ANAF pot fi urmărite
în secțiunea specială de aici.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.