Cum explicăm sancționarea muncii nedeclarate cu avertismente sau nimic?

Dacă ne raportăm la scopul normei juridice, lucrurile sunt clare: munca nedeclarată (putem spune și cea subdeclarată) provoacă prejudicii pentru toți cei implicați în relațiile de muncă, adică pentru salariatul care nu beneficiază de o serie de drepturi, pentru bugetul de stat (în general), dar și pentru angajatorii de bună credință care își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, iar utilizarea muncii nedeclarate/subdeclarate este o formă de concurență neloială în mediul de afaceri.

Chiar și cu interpretarea și aplicarea legii, în litera și spiritul ei, în anumite situații munca nedeclarată și/sau subdeclarată poate fi un „izvor” de profit, așa cum arătam în acest material, când prezentam cazul celor 800 de lucrători ai aceluiași angajator care nu aveau contract de muncă, însă putem spune că acel caz ar fi o excepție.

Analizând, practic, la îndemnul instituției care trebuie să se asigure că relațiile de muncă se desfășoară potrivit dispozițiilor legale și că abaterile de la acestea sunt sancționate corespunzător, ultimul raport publicat pentru perioada 02-08.12.2022, iese în evidență un aspect interesant, respectiv că munca nedeclarată (oricare ar fi forma ei) se poate „trata” cu avertisment.

Fără a intra în alte detalii, într-o săptămână, la nivel național, au fost identificate 64 de persoane care prestau muncă nedeclarată, trei județe cumulând aproape jumătate din acest număr (27), respectiv Buzău -10, Ilfov – 9 și Arad – 8.

Faptul că în alte județe au fost identificate mai puține persoane sau chiar niciuna nu schimbă mult „tabloul” general, asta pentru că orice contract nedeclarat înseamnă un om fără drepturi, un minus la buget și unul sau mai mulți angajatori care nu concurează în condiții corecte și egale cu ceilalți.

Revenind la „tratamentul” muncii nedeclarate, în județul Ilfov au fost aplicate 7 amenzi, strict în urma controalelor care vizează relațiile de muncă (fără SSM) în valoare de 193.000 de lei, deci presupunem că 180.000 de lei sunt pentru munca nedeclarată și diferența de 13.000 pentru alte neconformități.

În urma celor 25 de controale care au vizat relațiile de muncă (fără SSM), ITM Ilfov a aplicat 7 amenzi și 2 avertismente.

Situația pare diferită în celelalte două județe amintite anterior și astfel constatăm că în Arad  au fost efectuate 35 de controale (relații de muncă), fiind identificate 8 persoane care prestau muncă nedeclarată și aplicate 4 amenzi (în total 6.000 de lei) și 13 avertismente.

Făcând un calcul simplu, nicio amendă nu a fost aplicată pentru munca nedeclarată, cei 6.000 de lei rezultând, cel mai probabil, din alte contravenții constatate, acestea fiind (tot la fel de probabil) mult mai grave decât munca nedeclarată.

În Buzău, în urma celor 18 verificări efectuate pentru relațiile de muncă, deși au fost depistate 10 persoane care prestau muncă nedeclarată, au fost aplicate 2 amenzi care, împreună, nu depășesc valoarea unui salariu minim net din acest moment (1.500 de lei) și un avertisment.

Munca nedeclarată și ceaiul de tei: „Și la anu' când venim, cu contract să vă găsim!” 

Cel mai probabil este vorba despre o eroare în cadrul raportării, pentru că, în alte condiții, nu poate fi explicat, nici legal și cu atât mai puțin logic, cum munca nedeclarată ar putea să fie trecută cu vederea și să nu fie sancționată nici măcar cu avertisment (cu ceai de tei!).

Cu alte cuvinte, dacă ne-am imagina că cele 10 persoane ar fi prestat pentru același angajator și el ar fi fost sancționat cu avertisment, sigur există o problemă de interpretare a actelor normative - fie ne imaginăm o eroare în raportare.

Dacă au fost identificate cele 10 persoane la mai mulți angajatori, atunci la fel de sigur este că nu s-ar fi putut aplica 10 amenzi de 150 de lei fiecare, iar concluzia (pe baza datelor comunicate oficial) este că munca nedeclarată nu-i chiar ceva rău și, până la urmă, totul depinde de zona/județul în care se desfășoară activitatea.

De altfel nedrept, am putea spune, glumind, este și pentru angajatorii din Ilfov, de exemplu, care au fost sancționați potrivit Codului muncii, deși au săvârșit și ei aceeași contravenție și cu siguranță și-ar fi dorit să primească un „ceai de tei” (avertisment).