În Raportul special privind securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor, publicat recent de Avocatul Poporului, având la referință anii 2020, 2021 și prima jumătate a anului precedent, sunt oferite o serie de propuneri, printre care și modificări legislative ce țin de sfera SSM. Cea mai importantă dintre acestea ar fi, spune Avocatul Poporului, chiar modificarea definiției accidentului de muncă și considerarea ca accident de muncă și a evenimentelor ce produc incapacitate temporar de muncă de cel puțin o zi (aceste accidente cu mai puțin de trei zile de incapacitate de muncă sunt considerate acum accidente ușoare, dar pentru care angajatorii sunt obligați să facă cercetare și pentru care țin un registru special).
Definiția actuală a accidentului de muncă, conform Legii SSM: „vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicația acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces” |
Definiția propusă de Avocatul Poporului: „orice eveniment care se produce la locul de muncă, în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori în legătură cu munca/locul de muncă din prima zi şi care provoacă incapacitate temporară de muncă, invaliditate ori deces” |
Avocatul Poporului propune, totodată, ca în toate contractele de muncă să se regăsească obligatoriu clauza privind riscurile specifice locului de muncă.
Totodată, propune ca angajatorului să-i revină obligația de a cere consiliere casei județene de pensii în legătură cu prevenirea accidentelor de muncă și bolilor profesionale, precum și sancționarea contravențională a faptei de completare a certificatelor de concediu medical cu cod de indemnizație de boală obișnuită în loc de cod de indemnizație de accident de muncă sau de trasee.
O altă chestiune ce necesită o revizuire la nivel de reglementare e legată de recomandările făcute de medicul de medicina muncii. Mai exact, „deși din legislație reiese în mod clar că, pe de o parte, că medicul specialist de medicina muncii poate solicita şi alte investigaţii şi examene medicale de specialitate, iar pe de altă parte
în condiţiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiţionată de respectarea acestora, cadrul legal actual nu stabilește o procedură clară în cazul în care recomandările de tip medical date de medicul de medicina muncii nu sunt respectate”.
Astfel, legea ar trebui să prevadă ce organ poate fi sesizat dacă recomandările medicului de medicina muncii nu sunt respectate, de către cine, în ce termen ș.a.m.d..
Totodată, Avocatul Poporului cere corelarea prevederilor referitoare la persoana îndreptățită la acordarea de despăgubiri, în caz de deces a asiguratului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Banii din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale ar trebui folosiți numai în acest scop
Pe de altă parte, dincolo de modificarea unor prevederi existente, Avocatul Poporului propune introducerea în Legea 346/2002 a conceptului de bonus/malus în materia accidentelor de muncă și boli profesionale, cunoscut deja la nivel european/ internațional, „sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus pentru rezultate pozitive în activitatea SSM (ceea ce ar conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus pentru rezultate negative în activitatea SSM - cum ar fi accidentele de muncă sau îmbolnăvirile profesionale (ceea ce ar conduce la majorarea primei de asigurare), în funcție de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referință; reglementarea și dezvoltarea de stimulente economice în special pentru IMM-uri, pentru a încuraja promovarea securității și sănătății la locul de muncă (bonus-malus, premii, convenții de obiective de prevenire)”.
Tot legat de Legea 346, Avocatul Poporului critică faptul că normele sale de punere în aplicare au rămas în urmă față de modificările aduse legii și necesită actualizare.
În ceea ce privește contribuția de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale, Avocatul Poporului susține reintroducerea ei ca atare, separată de contribuția asiguratorie de muncă (în care este inclusă acum), precum și stabilirea sa în funcție de tarife și clase de risc astfel încât să reflecte în mod cât mai fidel eforturile fiecărui angajator în materie de SSM. Totodată, banii din fondul de asigurare pentru aceste accidente și boli profesionale să nu mai fie folosiți pentru fondul comun de pensii.
Totodată, Avocatul Poporului „pledează” și pentru completarea legislației autohtone de SSM cu aspecte ce privesc telemunca și munca la distanță, un cadru legal de apărare/protejare a lucrătorului în situațiile în care angajatorul refuză să declare accidentul de muncă, iar angajatul se eschivează, de teama represaliilor, precum și modificarea Legii Inspecției Muncii.