Conform articolului 294 din Codul fiscal, prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sunt scutite de TVA. Iar, potrivit instrucțiunilor detaliate pentru această scutire, sunt considerate legate direct de exportul de bunuri serviciile care contribuie la realizarea efectivă a unei operațiuni de export și care sunt furnizate direct exportatorului sau destinatarului bunurilor exportate (așa cum s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-288/16).
„În consecință, organul fiscal consideră că, atât timp cât transportul este subcontractat (deci, nu este facturat direct exportatorului sau destinatarului bunurilor), subcontractorii nu pot aplica scutirea de TVA. Credem că această abordare este discutabilă în cazul transportului organizat de către case de expediții”, scriu fiscaliștii, detaliind și de ce au această opinie:
- activitatea caselor de expediții este diferită de simpla subcontractare a unui serviciu de transport;
- în cauza C-288/16, Curtea a invocat deciziile sale anterioare privind aplicarea scutirii de TVA pe lanțurile economice de livrări/prestări către nave, deoarece cele două scutiri funcționează similar, urmărind aceleași obiective;
- dar Curtea și-a nuanțat această poziție în cauza C-33/16, când a decis aplicarea scutirii de TVA atât serviciilor prestate către proprietarul/operatorul navei, cât și serviciilor prestate într-o etapă anterioară, cum ar fi un serviciu prestat de un subantreprenor unui operator economic care îl facturează ulterior unei case de expediție sau unui transportator, precum și serviciilor de această natură prestate deținătorului încărcăturii, care poate fi exportatorul sau importatorul acesteia (concluzia este preluată inclusiv de instrucțiunile citate mai sus pentru aplicarea scutirii de TVA).
„În concluzie, agenții economici interesați (de exemplu, transportatori, case de expediții etc.) ar trebui să revizuiască scutirea de TVA aplicată transporturilor care nu au fost facturate exportatorilor/destinatarilor și să determine dacă sunt necesare corecții sau nu. Corecția prin aplicarea TVA ar fi justificată de faptul că suma de TVA suplimentară ar fi în principiu recuperabilă de la și de către clienții lor (deci nu ar deveni un cost), iar penalitățile sunt semnificativ mai mici în cazul conformării voluntare (0.01% vs. 0.08% pe zi). Dobânzi de întârziere de 0.02% pe zi se datorează în ambele situații. Atât TVA suplimentară, cât și obligațiile accesorii pot fi, în anumite condiții, eșalonate la plată, cu obținerea și a unor facilități suplimentare (reducerea totală sau parțială a dobânzilor și penalităților)”, scrie în informare.
Desigur, firmele au și varianta menținerii scutirii de TVA, dar, în acest caz, cei de la NNDKP spun că trebuie să fie pregătite cu argumente și documente justificative în eventualitatea unei inspecții fiscale.