O grevă de avertisment în educație a fost anunțată mâine, potrivit presei centrale, iar sindicatele din educație au anunțat că au luat decizia ca din 22 mai să aibă loc și o grevă generală în unitățile de învățământ unde există membri de sindicat (ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”). Nemulțumirile sindicatelor sunt legate de salarizare.
„Fac apel către părinți să înțeleagă și recomandăm, în același timp, să țină copiii acasă, pentru că sunt foarte multe situații în care 100% au votat pentru grevă sau procentele sunt foarte mari (...) Este mai înțelept să rămână copiii acasă decât să vină la școală și să nu aibă cine să stea cu ei. Acolo unde sunt colegi care au spus nu, nu au decât să se ocupe de ei, dar grevă înseamnă încetarea lucrului și nu se pun absențe, nu se predă, nu se evaluează (...) De aceea, părinții trebuie să fie alături de noi, să înțeleagă că dacă ai lor copii vor să aibă un învățământ de calitate nu se poate ca dascălii să fie în continuare umiliți, nu se poate ca în anul 2023 un profesor debutant să câștige 2.500 de lei”, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, citat de HotNews.ro.
În acest context, merită văzute opțiunile părinților care nu ar avea cu cine să-și lase copiii acasă în eventualitatea unei greve generale în anumite unități de învățământ:
a) liberele plătite pentru părinți: Legea nr. 19/2020 le permite părinților să ceară zile libere plătite pentru supravegherea copiilor în situaţiile în care activitatea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor este suspendată sau închisă temporar din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (inundații sau ninsori abundente) sau a altor situații extreme decretate de autorități. „Se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, inclusiv pe perioada vacanțelor școlare, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și a unităților de educație antepreșcolară, ca urmare a stării de urgență decretate în condițiile legii”, mai prevede lege. Prin urmare, situația unor greve declanșate de cadrele didactive nu s-ar putea încadra în premisele Legii 19/2020.
b) telemunca, acolo unde e posibilă: desigur, recurgerea la telemuncă sau la munca la domiciliu se poate face oricând, chiar și temporar, dacă discutăm de posibilitatea de a lucra la distanță; mai exact, în cazul telemuncii, angajatul ar trebui să-și poată duce la îndeplinire atribuțiile de muncă folosind tehnologia informației și comunicațiilor; e nevoie însă de un acord al părților, niciuna neputând să o oblige pe cealaltă să adopte, fie și temporar, regimul muncii de acasă;
c) cele până la zece zile de absență pentru situații neprevăzute: „Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului”, prevede Codul muncii, însă contextul unei greve anunțate cu șase zile înainte nu bifează criteriul urgenței despre care vorbește textul de lege aici;
d) concediul fără plată: pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată, potrivit Codului muncii; într-o atare situație, a unei greve, ar fi posibilă solicitarea unor zile de concediu fără plată; desigur, e posibilă și recurgerea la concediu de odihnă;
e) zile libere pentru recompensarea muncii suplimentare, acolo unde e cazul.