avocatnet.ro 
„Credem că un aspect deficitar este reprezentat de lipsa unor trimiteri la prevederile legislative/tehnice relevante ce definesc anumite concepte menționate în ordin. De exemplu, conceptele de «sistem software» și «sistem informatic». Ordinul nu oferă nicio indicație cu privire la sursa legislativă/tehnică la care contribuabilul ar trebui să se raporteze pentru înțelegerea conceptelor. De exemplu, Codul penal definește sistemul informatic ca fiind «orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic», în timp ce literatura de specialitate definește sistemul informatic ca fiind ansamblul constituit din echipamente de prelucrare automată a datelor (hardware) și aplicații pentru echipamentele în discuție (software de bază sau software de aplicații) necesare furnizării de informații.
Prin urmare, devine foarte probabil ca, în lipsa unor reglementări clare, confuzia sau subiectivitatea înțelegerii descrierii activităților eligibile scutirii să intervină la nivelul fiecărui cititor al reglementării legale. De exemplu, un calculator de bord, responsabil cu analiza și controlul (din punctul de vedere al funcționalității) principalelor părți componente dintr-un autoturism, cum ar fi sistemul de propulsie (motorul și/sau bateria), cutia de viteze, trenul de rulare, sistemul de evacuare, este considerat un sistem informatic din perspectiva ordinului? Siri, asistentul utilizatorilor de iPhone, este un sistem informatic din perspectiva Legiuitorului? Cu siguranță, din perspectiva «părinților» celor două exemple menționate (Siri/calculatorul de bord) «creațiile lor» sunt sisteme informatice, dar această atribuire ar putea constitui un exemplu de subiectivitate la care făceam referire mai sus.
De asemenea, nu știm ce se întâmplă dacă angajatorul a acordat scutirea pentru o activitate X menționată în ordin, iar în urma unei inspecții fiscale rezultă că angajatul a desfășurat activitatea Y, care este menționată, de asemenea, în ordin. Se pierde scutirea? Dacă da, consecințele sunt imense la nivelul angajatorului: plata impozitului pe venit datorat, a sumelor accesorii aferente și probabil conflicte de muncă, soluționate de cele mai multe ori în instanță, dacă se încearcă recuperarea de la angajat a sumelor plătite de angajator cu titlu de impozit pe venit”, a detaliat pe larg, pentru avocatnet.ro, Daniela Pepa, Director Taxe la NNDKP Consultanță Fiscală.
Chiar dacă la inspecțiile fiscale sunt folosiți uneori specialiști în domeniul IT pentru a verifica dacă facilitatea a fost aplicată corect de angajatori, firma va veni și ea la proces cu propria expertiză de specialitate. În aceste condiții, vorbim de o „luptă surdă” consumatoare de timp și resurse pentru ambele părți implicate în litigiu. Aceste situații ar putea fi evitate din start prin clarificarea termenilor problematici din procedura de scutire de impozit a IT-iștilor. Sau măcar prin colaborarea autorităților cu mediul de afaceri pentru a clarifica chestiunile ambigue.
„Știm că există zone în România unde inspecțiile fiscale ce au ca scop verificarea corectitudinii acordării scutirii de la plata impozitului pe venit pentru activitatea de creare a programelor de calculator se desfășoară cu asistența unui specialist în domeniul IT, care analizează activitatea desfășurată de angajați și decide dacă ocupația/activitatea menționată în rapoartele de activitate ale acestora se încadrează în ocupațiile și activitățile menționate în anexa la ordin, astfel încât să se susțină scutirea. Dacă în urma inspecției fiscale, în baza opiniei expertului, autoritatea fiscală consideră că scutirea nu se poate acorda, în mod evident, ar urma calea instanței. În instanță, angajatorul apelează și el la un expert IT în vederea analizării activității desfășurate de angajații scutiți și emiterii opiniei pro sau contra scutire. Asistăm, astfel, la o confruntare consumatoare de timp, resurse și energie.
Pentru evitarea unor astfel de scenarii, considerăm că este important ca pentru anumiți termeni menționați în ordin să se facă trimiteri la prevederile legislative/tehnice relevante ce definesc aceste concepte. Site-ul oficial al autorității de reglementare, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, ar putea constitui o sursă de informare a agenților economici cu privire la înțelesul termenilor menționați în ordin. În trecut, exista o practică a adreselor oficiale trimise spre analiză autorității de reglementare, cu scopul clarificării anumitor aspecte din ordin. Din păcate, în ultima perioadă, autoritatea nu mai răspunde la aceste scrisori de clarificare. Pe scurt, da, considerăm că mai există aspecte ce pot fi îmbunătățite în vederea clarificării modului de aplicare a scutirii”, a continuat specialista.
Citește și: Scutirea de impozit în IT: Facilitatea fiscală se extinde pentru a acoperi noi domenii de activitate. Însă pot apărea probleme.
Teoretic, facilitatea nu mai are „viață” lungă
Chiar dacă, prin modificările recente, autoritățile au tot extins scutirea de impozit pe venit pentru IT-iștii care se ocupă de crearea de programe de calculator, facilitatea nu mai are, teoretic, mult de „trăit”. Având în vedere reformele fiscale asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), printre care se numără și reducerea stimulentelor fiscale, specialiștii cred că, în câțiva ani, IT-iștii nu vor mai beneficia de facilitate.
„România și-a asumat prin PNRR revizuirea cadrului fiscal, astfel încât să elimine stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit. Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. Pentru domeniul IT nu este menționat un termen de implementare. În schimb, eliminarea scutirilor pentru angajații IT reprezintă una dintre propunerile Băncii Mondiale cu privire la reformele necesare în România. Banca Mondială propune ca pachetul de reforme, printre care și măsura de mai sus, să fie anunțat imediat, dar implementarea coordonată să aibă loc între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028. Probabil anul 2028 va veni cu o astfel de măsură”, a mai spus directorul de la NNDKP Consultanță Fiscală.
De altfel, la o conferință fiscală de acum câteva luni, un reprezentant al Ministerului Finanțelor aducea în discuție faptul că facilitățile fiscale ar trebui să aibă „date de expirare”, în loc să se aplice pe termen nedeterminat. Acesta este un alt indiciu care ne dă de înțeles că facilitatea pentru IT-iști, care există deja de mai mulți ani, o să dispară în viitor.
„În principiu, facilitățile ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, lucru pe care noi, în legislația română, nu l-am făcut. Și, atunci, orice facilitate pe care statul o dă devine regulă generală. Deci, nu mai poți să readuci în discuție utilitatea facilității, efectele sale și dacă în continuare se susține sau nu. Deci, acesta ar trebui să fie pentru noi, indiferent cine conduce Ministerul Finanțelor, un obiectiv în sine. Să stabilim de la început o durată - asta oferă stabilitate și din perspectiva statului, și din perspectiva contribuabilului, urmând ca, la apropierea finalității facilității, să faci o analiză a efectelor și să vezi dacă merită să o prelungești sau nu”, a precizat Alin Chitu, Secretar de stat în cadrul ministerului.
silviu.sandu