avocatnet.ro 
Anul 2023 a început cu creșterea salariului minim în toate sectoarele de activitate, dar cea mai mare creștere a înregistrat-o sectorul construcțiilor. Astfel, avem, la ora actuală, un salariu minim de 3.000 de lei (valoarea general aplicabilă) și unul de 4.000 de lei (în sectorul construcțiilor), precum și un beneficiu de netaxare la salariul de 3.000 de lei care se aplică tot anul acesta atâta timp cât nivelul salarial rămâne neschimbat - mai exact, angajatorii plătesc pentru brutul de 3.000 de lei taxe salariale ca pentru un salariu brut de 2.800 de lei.
Dacă ne uităm peste programul de guvernare, salariul minim va crește semnificativ până în 2025, întrucât în legislația internă va fi transpusă directiva ce prevede ca salariul minim brut garantat în plată să reprezinte 50% din salariul mediu brut. Planul din programul de guvernare este ca salariul minim brut în 2024 să ajungă la 3.900 de lei (acordat în două tranșe), ceea ce ar însemna că până la final de 2024 avem o creștere de aproape o treime față de valoarea cu care a debutat anul acesta, iar în construcții, salariul minim ar ajunge în 2024 la 4.500 de lei, la fel și în sectorul agroalimentar, unde acum minimul e tot de 3.000 de lei (se are în vedere și reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024). „La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar” - asta înseamnă un salariu brut de peste 4.100 de lei.
Nu mai departe de săptămâna trecută, în presă a apărut informația că ar urma să avem o creștere salarială chiar de la 1 septembrie, când salariul minim ar ajunge la 3.300 de lei (valoarea general aplicabilă) și la 4.500 de lei în construcții. De la 1 ianuarie, salariul minim ar ajunge la 3.750 de lei. Asta, practic, ar însemna că Guvernul se apropie tot mai mult de valoarea propusă în programul de guvernare, adică 3.900 de lei la final de 2024, trebuind doar să mai avem o creștere pe finalul anului viitor. Dacă nu vom mai înregistra nicio creștere anul acesta, cel mai probabil vom asista la două creșteri semnificative anul viitor.
Printre respondenții unui recent sondaj al Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), dintre care majoritatea microîntreprinderi din zona serviciilor, peste 90% au spus că nu-și doresc o creștere salarială de la 1 septembrie, ci de la 1 ianuarie. Antreprenorii respondenți se declară însă, majoritar, în imposibilitatea de a crește salariile în următoarea perioadă. Motivul principal: costurile și așa ridicate cu forța de muncă.
Ca răspuns la creșterile salariale impuse de Guvern, antreprenorii din sondajul CNIPMMR au spus că vor recurge la creșterea prețurilor, la reducerea schemei de personal ori diminuarea activității și reducerea programului de lucru, însă au fost printre respondenți și unii care au declarat că vor închide activitatea. Soluții pentru echilibrarea situației ar fi, spun antreprenorii, regândirea nivelului de taxare a muncii, netaxarea diferenței pe care ar trebui să o aplice, precum și impozitarea progresivă a salariilor. În final, la întrebarea care consideră că va fi procentul de reducere de personal ca urmare a creșterii salariului minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că vor diminua schema de personal între 10%-50%, 34,8% vor diminua până în 10%, 19,1% nu vor diminua personalul deloc și 10,2% vor diminua peste 50% din personal.
Desigur, faptul că România trebuie să implementeze venitul minim european adecvat până în 2024 nu este un scenariu puțin probabil, ci este aproape o certitudine. Pasul pe care România trebuie să-l facă este însă unul destul de mare, întrucât țara noastră se regăsește acum printre ultimele țări din UE la nivelul salariului minim, pe locul 20 din 22. Directiva 2.041/2022 privind salariul minim adecvat în UE va trebui transpusă și la noi, iar rolul acesteia, deși nu e acela de a uniformiza salariile minime din țările UE, așa cum s-a spus de mai multe ori, este acela de a stabili nivelul acestuia în funcție de condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național - mai multe discuții pe seama directivei, în această analiză semnată de EY România.
La 1 ianuarie 2019, salariul minim în România era 2.080 de lei. Dacă urmărim dezideratele din programul de guvernare și presupunem că vor fi puse în practică, la 1 ianuarie 2025 salariul minim aproape că se va fi dublat. Desigur, asta s-a întâmplat și între 2015 și 2019 (când, de la 1.050 de lei, salariul a ajuns la 2.080 de lei). Creșterea salariului minim, puțin câte puțin, aduce după sine necesitatea de a crește și restul salariilor dintr-o companie. Totodată, noii angajați obțin salarii din ce în ce mai mari, întrucât „pretenția” candidatului la negociere este de la an la an tot mai mare.
sexu