Analiză: În privința avantajelor pentru salariați, Parlamentul e darnic în măsuri fiscale, pe care Guvernul vine să le taie apoi

În ultimii câțiva ani, Parlamentul a adoptat mai multe legi prin care angajatorii au fost încurajați să ofere personalului diverse beneficii, prin faptul că la costul acestora nu se mai adaugă și taxele salariale. Ca să amintim numai pe cele oficializate în ultimii trei ani, ne gândim la cei maximum 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă, la recenta scutire de taxe salariale pentru abonamentele de sport pentru întreținere, prevenire sau terapie, în limita anuală de 400 de euro ori la scutirea de taxe pentru sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor. 

Prin astfel de legi, Parlamentul transmite mediului de afaceri, practic, încurajări: „investiți în angajați, plătiți-le abonamentele medicale, de sport, pensii private, dați-le bani pentru creșa copiilor etc.”. Pe lângă inițiativele care au devenit legi, în Parlament mai avem și alte propuneri care încă așteaptă să fie votate și care vizează tot regimul fiscal al avantajelor oferite salariaților. De pildă, proiectul privind voucherele de vacanță pentru mediul privat, suportate din impozitul pe venit, față de care reacțiile din spațiul public, ale angajaților din privat, au fost extrem de favorabile - desigur, e lesne de înțeles că într-un context precum e cel actual, nici nu se pune problema ca un atare demers să fie și aplicat în practică, chiar dacă e legiferat. 

La polul opus față de dărnicia parlamentarilor se află Guvernul, desigur, care vine să tempereze sau să taie de tot măsurile date de Parlament. Ca idee, scutirea de taxe pentru sumele plătite de angajatori pentru educația timpurie a copiilor angajaților nu se aplică nici acum. Facilitatea fiscală a fost suspendată de trei ori, cel mai probabil va fi suspendată și în 2024, iar suspendarea a fost operată, desigur, de Guvern.

Apoi, prin OG nr. 16/2022, Guvernul a instituit acel plafon de 33% la care trebuie să se raporteze companiile când acordă anumite beneficii - printre ele, desigur, banii de telemuncă, dar și abonamentele de sport. Guvernul și-a dat seama că unele companii ajung să aloce bugete uriașe pentru beneficiile extrasalariale, profitând de facilitățile fiscale aferente, în loc să folosească acele sume pentru a suplimenta veniturile salariale, de unde ar ajunge mai mulți bani la stat. În felul acesta, a decis ca dincolo de plafoanele individuale de netaxare, să stabileasă, doar pentru anumite beneficii, și un plafon global.

Acum, prin proiectul de ordonanță apărut săptămâna asta în presă și consultat și de redacția noastră, vedem că acest plafon s-ar diminua la 20% din salariul de bază al angajatului beneficiar. Mai mult decât atât, Guvernul începe să umble și la regimul fiscal al avantajelor oferite de ani de zile fără taxe - tichetele de masă și voucherele de vacanță, pentru care firmele vor trebui să achite și CASS. Practic, se modifică regimul fiscal al tichetelor de pe urma cărora Guvernul poate să aducă cât mai mulți bani la buget, dat fiind că tichetele de masă sunt cele mai des utilizate de angajatori, iar voucherele sunt oferite în sume suficient de mari încât 10% de la fiecare beneficiar să însemne destul de mult. 

Scenariul în care una decide Parlamentul și alta decide să facă Guvernul raportat la asta nu se aplică însă doar în cazul fiscalității, desigur. Toate măsurile de așa-zisă austeritate pe care Guvernul le ia se duc însă apoi în Parlament pentru a fi confirmate sau modificate (mai rar în ultimii ani să fie infirmate). Practic, același Parlament care votase pentru acordarea unei scutiri de taxe este cel care parafează decizia Guvernului de a nu aplica momentan scutirea...