avocatnet.ro 
Prima excepție de la limitarea privind suprapunerea programului de lucru existentă în Codul muncii
Câțiva parlamentari au înregistrat în noiembrie anul trecut o propunere legislativă care să introducă în Codul muncii o excepție de la limitarea suprapunerii programului de lucru în cazul mai multor contracte de muncă ale aceluiași angajat -- pentru personalul didactic medico-farmaceutic și pentru cadrele didactice care dețin anumite funcții în unitățile medicale. Propunerea a trecut de Senat și trebuie adoptată cu votul decisiv al deputaților.
Parlamentarii spun că au primit numeroase sesizări de la medici care sunt și cadre didactice universitare și care nu ar mai putea muncii din cauza modificării survenite anul trecut la Codul muncii. Codul muncii nu le restricționează angajaților dreptul la muncă, ci doar impune regula ca programele de lucru să nu se mai suprapună.
În cadrul Consiliului Economic şi Social (CES), propunerea a fost avizată negativ de către reprezentații ONG-urilor, pe considerentul că un angajat, cu atât mai mult plătit din banii statului, nu poate fi în două locuri în același timp - programul de la spital trebuie să fie diferit de cel de la universitate, așadar.
„Munca pe bază de comandă” și „employee sharing”
O propunere legislativă adoptată în octombrie 2022 la Senat ar introduce două capitole distincte în Codul muncii, despre contractul individual de muncă „la cerere” și despre contractul cu mai mulți angajatori. „Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit propunerii. Contractul de muncă la cerere, în schimb, ar reglementa munca fără obligație de continuitate, doar pe bază de comandă.
Desigur, propunerea trebuie adoptată și de deputați, care au votul final aici. În CES, ONG-urile și reprezentanții patronatelor au avizat favorabil propunerea, însă sindicatele nu sunt de acord cu cele propuse: există suficientă flexibilitate prin Codul muncii așa cum e acum, iar propunerea de față nu ar face decât să vulnerabilizeze și mai tare angajații, ajungându-se la o adevărată proliferare a muncii la gri și la încălcarea dreptului constituțional la salariul minim garantat în plată.
Obligația de a suporta doar cinci zile din primul medical, atunci când angajatul mai vine în 30 de zile și cu altele
Acum un an, Senatul dădea primul vot pe o propunere legislativă ce stabilește ca FNUASS să suporte indemnizația de medical din „prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate care au mai beneficiat în ultimele 30 de zile calendaristice de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, suportată de către angajator”. Mai exact, dacă un salariat intră în CM1 pentru incapacitate de muncă, iar până la trecerea a 30 de zile calendaristice de la CM1, mai primește un alt medical, angajatorul să suporte indemnizația CM1 pentru primele cinci zile din acesta, iar pentru CM2 indemnizația să fie decontată de la FNUASS. Totuși, propunerea legislativă face referire doar la medicalul pentru incapacitate temporară de muncă, iar nu și la celelalte. În mare parte, propunerea a primit numai avize favorabile, mai puțin din partea comisiei pentru sănătate de la Senat. Rămâne de văzut dacă propunerea va fi adoptată, în forma asta, și de deputați.
Concediu medical de 30 de zile pentru cei ce îngrijesc persoane cu dizabilități
Propunerea de față, adoptată de Senat toamna trecută, stabilește un nou tip de concediu medical, acordat angajatului cu minimum șase luni de stagiu de cotizare și care are în grijă o persoană care îndeplinește criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, la prima solicitare. Indemnizația aferentă concediului pentru îngrijirea unei persoane cu dizabilități va fi de 85% din baza de calcul stabilită în ordonanța concediilor medicale. Acum, votul final ar trebui dat de deputați.
Vouchere de vacanță pentru angajații din mediul privat, suportate din impozitul pe venit datorat statului
Propunerea ca angajatorii privați să poată cere de la finanțele publice județene vouchere de vacanță pentru angajații lor, în valoare de 1.450 de lei pentru fiecare angajat a fost intens comentată în spațiul public, de când a fost înregistrată anul acesta la Senat, însă nu a fost printre prioritățile Senatului. Astfel, ea a trecut tacit de prima Cameră, adică fără să fie supusă la vot. CES a avizat favorabil propunerea, dar a sugerat să nu fie discriminați cei cu convenții individuale de muncă și să fie incluși deopotrivă în propunerea de modificare a OG nr. 8/2009. Votul final se află la deputați.
ovis67