ACCES PREMIUM
De ce premium?
Discriminările la locul de muncă
CJUE clarifică: Administrațiile publice pot interzice purtarea semnelor religioase la locul de muncă
Pe data de 28 noiembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre care aduce clarificări importante cu privire la posibilitatea administrațiilor publice de a interzice purtarea semnelor vizibile religioase sau filozofice de către angajați. Decizia vine în urma unei solicitări de decizie preliminară făcute de Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Liège, Belgia, în cazul unei angajate căreia i s-a interzis să poarte vălul islamic la locul de muncă. În fapt, decizia ilustreză perfect modul în care o măsură aplicată generalizat nu e considerată discriminatorie.
Articolul continuă mai jos
În esență, în
cauza C-148/22 | Commune d’Ans, CJUE a stabilit că o administrație publică poate decide să stabilească un mediu de lucru total neutru, prin interzicerea purtării oricărui semn care ar putea indica apartenența ideologică, filozofică sau religioasă a angajaților săi. Această decizie este valabilă atât pentru angajații care interacționează direct cu publicul, cât și pentru cei care nu au astfel de contacte.
Curtea a subliniat că
o astfel de regulă nu este discriminatorie atunci când este aplicată în mod general și nediferențiat tuturor angajaților și se limitează la strictul necesar. De asemenea, Curtea a precizat că este de competența instanțelor naționale să verifice dacă măsurile adoptate de administrații publice sunt
adecvate, necesare și proporționale, având în vedere contextul în care au fost adoptate și diferitele drepturi și interese implicate.
CJUE a recunoscut că statele membre și, mai exact spus, autoritățile și instituțiile din fiecare stat au o marjă de apreciere în stabilirea modului în care doresc să promoveze neutralitatea în serviciul public. Prin urmare, o administrație publică poate alege să impună o politica de neutralitate strictă sau poate permite purtarea semnelor religioase sau filozofice, în funcție de contextul propriu și competențele sale.
Decizia Curții vine ca un răspuns la dilema cu care se confruntă multe administrații publice în Europa, în contextul unei societăți din ce în ce mai diversificate din punct de vedere cultural și religios. Interdicția impusă trebuie să urmărească un scop legitim și să fie pusă în aplicare într-o manieră care să respecte drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și de religie, așa cum sunt protejate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Este important de menționat că, în timp ce decizia CJUE oferă un cadru general, aplicarea concretă a acestui cadru la nivelul fiecărui stat membru sau al fiecărei administrații publice rămâne în mâinile instanțelor naționale, care trebuie să țină cont de specificitățile fiecărui caz în parte.
Prin această hotărâre, CJUE reafirmă principiul egalității de tratament în cadrul Uniunii Europene și subliniază necesitatea echilibrării acestuia cu respectarea diversității religioase și culturale. Nu este prima decizie de acest fel dată de CJUE -
un alt exemplu, aici.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.