UPDATE: Modificări propuse la Codul muncii și Legea SSM în scopul prevenirii hărțuirii și violenței: obligații noi ale angajatorilor și amenzi dure pentru nerespectarea lor

Ca urmare a ratificării Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, prin Legea 69/2024, adoptată primăvara trecută, sunt necesare o serie de completări la nivelul legislației de muncă de la noi din țară. Printr-un proiect de lege pus luni în dezbatere la Ministerul Muncii și pe care redacția noastră îl prezentase, în parte, anul trecut, se propune modificarea Codului muncii pentru a introduce o definiție a violenței și hărțuirii în relațiile de muncă.

Astfel, în continuarea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii (care presupune, printre altele, interzicerea discriminărilor și a hărțuirilor), în Codul muncii va exista următoarea definiție:

„Art. 5

(5¹) Violenta și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă se referă la comportamente și practici inacceptabile, sau amenințări cu comportamente și practici inacceptabile, indiferent dacă au loc în mod izolat sau repetat, care lezează demnitatea unei persoane sau duc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator sau au scopul de a genera, generează sau pot genera un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic”.

Proiectul stabilește că astfel de comportamente sau practici inacceptabile ori amenințările în acest sens pot avea nu numai la locul de muncă, ci și în alte contexte legate de muncă, mai exact:

• la locul de muncă, inclusiv în spații publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă; 
• în locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, 
  instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator;
• în timpul deplasărilor in interes de serviciu, instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale in legătură cu munca; 
• prin intermediul comunicărilor legate de muncă, inclusiv cele efectuate prin tehnologia informației și comunicațiilor;
• în spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator;
• pe durata efectuării deplasării către și dinspre locul de muncă.

Legiuitorul intenționează să includă protecția angajaților împotriva hărțuirii și violențelor în noțiunea largă de sănătate și securitate în muncă, obligând angajatorii să ofere informații, instruire și formare cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hărțuirii și cu privire la măsurile de prevenție și protecție asociate.

Un responsabil general obligatoriu, prevăzut la nivel de lege

După ce numeroase voci au criticat impunerea, în contextul metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă, a unui responsabil / a unei comisii responsabile cu prevenirea hărțuirii la locul de muncă, Ministerul Muncii propune obligativitatea responsabilului cu prevenirea hărțurii / violenței la locul de muncă pentru toți angajatorii:

„Art.177(1¹) Angajatorii au obligația de a desemna cel puțin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, si atribuții în domeniul prevenirii hărțuirii/violenței la locul de muncă”, potrivit proiectului.

Totodată, o clarificare din proiect este și cea privind competența Inspecției Muncii în monitorizarea și controlul respectării legislației referitoare la violența și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă, stabilite atât la nivelul Codului muncii, cât și în alte acte normative. Totuși, l nivelul autorităților din cadrul Sistemului Național de Apărare Ordine Publică și Securitate Națională organizarea activităților de inspecție a muncii se va realiza prin organe proprii de specialitate. În acest context, la Minister regăsim în dezbatere și un proiect de lege care va completa Legea Inspecției Muncii (Legea nr. 108/1999). Singura prevedere din acest proiect stabilește dezvăluirea excepțională a identității persoanei care a formulat sesizarea în cazul faptelor de hărțuire/violență la locul de muncă, necesară pentru a face verificările necesare situației existente la locul de muncă - încălcarea obligației de confidențialitate se va face doar cu acordul victimei.

Modificarea felului/locului muncii sau oferirea de zile libere plătite pentru angajații afectați

Proiectul stabilește că în situațiile în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, angajatorul, acolo unde este posibil, va putea modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului. Modificarea va avea loc la cererea angajatului însă.

Totuși, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situația în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul va trebui să acorde zile libere plătite pentru salariații afectați. „Condițiile de acordare a acestora și numărul de zile libere avute în vedere sunt stabilite în regulamentul intern sau negociate în contractul colectiv de muncă”, prevede proiectul. 

Neacordarea zilelor libere, în condițiile prevăzute în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă aplicabil, se va putea amenda cu sume de la 5.000 la 10.000 lei.

Aceeași amendă va fi acordată angajatorilor care nu respectă obligația de a dispune toate măsurile necesare în vederea asigurării protecției victimelor violenței și hărțuirii și persoanelor care reclamă fapte de hărțuire sau violență, împotriva oricăror abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor. 

Modificări conexe la Legea SSM

În aceeași zi, la Ministerul Muncii a fost pus în dezbatere și un proiect de lege care va modifica Legea 319/2006 (Legea SSM) tot pe tema prevenirii violenței și hărțuirii la locul de muncă.

Astfel, în contextul obligației de a lua măsuri adecvate pentru prevenirea violenței și
hărțuirii în toate formele de manifestare, angajatorii vor trebui:

• să adopte în consultare cu sindicatele sau reprezentanții lucrătorilor, după caz, și să implementeze o politică cu privire la violenta și hărțuirea la locul de muncă care să cuprindă inclusiv un mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire; 
• să ia în considerare, în reglementările interne, reguli referitoare la prevenirea violenței și hărțuirii, precum și riscurile psihosociale asociate acestora în gestionarea securității și sănătății la locul de muncă; 
• să identifice, cu participarea sindicatelor sau reprezentanților lucrătorilor, după caz, pericolele și să evalueze riscurile de producere a violenței și hârțuirii, inclusiv din partea terților, și să ia măsuri de prevenire și protecție a lucrătorilor; 
• să ofere informații și instruire lucrătorilor și altor participanți la procesul de muncă, accesibile și adecvate, cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hârțuirii și cu privire la măsurile de prevenție și protecție asociate, inclusiv cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor și altor participanți la procesul de muncă prin raportare la politica internă mai sus menționată.

Pentru neluarea acestor măsuri, angajatorii vor putea fi amendați cu sume de la 3.500 la 7.000 de lei, conform proiectului care va modifica Legea SSM.

Totuși, noile prevederi din Legea SSM vor intra în vigoare în 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectele de lege trebuie aprobate de Guvern, adoptate de Parlament, promulgate prin decret prezidențial și publicate în Monitorul Oficial.