UPDATE: ICCJ sesizează CCR în legătură cu schimbarea regulilor reducerii perioadei de locuire legală pe teritoriul României, una dintre condițiile de îndeplinit pentru a putea cere cetățenia română

Propunerile de modificare a Legii cetățeniei române trecuseră în iunie de Parlament, dar au fost contestate recent la CCR. Prin hotărârea recentă, ICCJ a decis "să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x nr. 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul statului de drept și al legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituţie referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetăţeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit".

Proiectul vizează schimbarea regulilor aplicării reducerii perioadei în care străinul interesat de obținerea cetățeniei române trebuie să locuiască legal pe teritoriul României.

Astfel, termenul amintit, care e de opt ani, va putea fi redus cu până la trei ani (acum, termenul se poate reduce la jumătate) dacă solicitantul cetățeniei române îndeplinește o serie de condiții, face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat şi este:

• cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
• născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

De asemenea, de reducerea termenului cu trei ani vor putea beneficia și persoana care a obținut statutul de refugiat şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.

Practic, se va elimina cazul solicitantului care „a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii termenelor de şedere, în condițiile legii, pe teritoriul României.

Celelalte condiții pe care va trebui să le îndeplinească, pentru a putea cere cetățenia română, un apatrid sau un cetățean străin, inclusiv cea legată de termenul de ședere, sunt:

• la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei;
• dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
• a împlinit vârsta de 18 ani;
• are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
• este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
• cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
• cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

În plus, deoarece, potrivit Constituţiei, „în România, limba oficială este limba română”, iar cunoașterea limbii statului a cărui cetățenie o solicită este unul din principalii indicatori de integrare a solicitantului de cetăţenie, proiectul introduce drept condiție obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române, supusă anume verificării, cunoașterea de către solicitant a limbii române.

„În acest fel se consolidează sentimentul de apartenență al noilor cetăţeni la o comunitate politică care furnizează o sursă distinctă de identitate, precum şi coeziunea socială şi solidaritatea cetățenilor”, după cum scrie în nota de fundamentare a măsurilor.

Totodată, proiectul prevede completarea cadrului legal, astfel încât să fie introduse verificările biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc.

În fine, se stabilește digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române, prin dezvoltarea unei aplicații informatice ce va permite celor care vor să devină cetățeni români să urmărească online stadiul soluționării dosarelor. În fine, cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.

Atenție! Propunerea legislativă va fi analizată acum de CCR în raport cu criticile formulate de ICCJ, iar apoi, în funcție de decizia CCR, propunerea s-ar putea întoarce în Parlament.