avocatnet.ro 
Proiectul în discuție este cel care va aduce modificări în Codul muncii pentru transpunerea directivei europene a salariului minim adecvat. Atât în forma pe care redacția noastră a consultat-o în mai anul acesta, cât și în forma pusă în dezbatere la Ministerul Muncii a acestui proiect se regăseau următoarele precizări:
- modificarea art. 160 din Codul muncii: ”(3) Salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, potrivit legii sau prin contracte colective de muncă aplicabile conform prevederilor art.162 alin. (1). Salariul de bază minim brut este stabilit astfel încât să nu fie diminuat salariul minim net aferent acestuia”;
- tot o modificare în sensul neafectării salariului net regăseam și în contextul majorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni: „(8) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”, potrivit modificării ce fusese inițial propusă la art.164 din Codul muncii, în același proiect menționat mai sus.
Proiectul de lege a trecut azi de Guvern și va ajunge în Parlament. Din acesta au dispărut însă, fără explicații, prevederile subliniate din textele de mai sus - practic, au dispărut acele așa-zise garanții pentru angajații care s-au trezit cu salarii net micșorate ca urmare a majorării brutului. Deși în mod normal o majorare a salariului brut nu ar trebui să creeze o micșorare a netului anterior avut de angajatul căruia îi crește salariul brut, în România se întâmpla asta, motivul fiind tocmai beneficiul de netaxare de 200 de lei (300 de lei, de la 1 iulie) care se aplică exclusiv la valoarea salariului minim brut garantat în plată și se pierde dacă salariul de bază crește fie și cu 50 de bani. În momentul în care obligația de a majora salariile minime mai vechi de 24 de luni a început să-și producă efectele, unii angajați au constatat că le-au fost diminuate salariile nete, deși se presupunea că trebuie să câștige mai mult după așa-zisele majorări. În continuare, problema persistă și adâncește inechitățile salariale chiar de la 1 iulie, când intră în vigoare noul salariu minim, de 3.700 de lei.
Prevederile subliniate mai sus au dispărut din proiectul aflat azi pe masa Guvernului, cum spuneam, fără explicații, deși, potrivit surselor avocatnet.ro, inclusiv patronatele ar fi fost de acord cu includerea lor în cod.
„Ministerul Muncii s-a răzgândit și a eliminat singura pârghie care ar fi asigurat, cât de cât, o aplicare conformă a dispozițiilor privind salariul echitabil al lucrătorilor. Practic, scopul care stă la baza stabilirii, printr-un act normativ, a unui salariu minim bazat pe valoarea muncii salariatului va fi în continuare ignorat, ceea ce va menține situații de demotivare a salariaților în privința evoluției profesionale sau în carieră”, comentează Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, pe marginea acestui fapt.
Dacă prevederile subliniate ar fi intrat în Codul muncii, angajatorilor le-ar fi fost forțată mâna în acordarea unor majorări la salariul brut care să garanteze cel puțin netul anterior. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va dori să recompleteze proiectul, la loc, cu prevederile inițiale.
AAdriana8