UPDATE: Consiliile locale NU pot acorda lucrătorilor sporuri sau facilități care nu sunt reglementate de acte normative. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Decizia ICCJ 103/2024 a fost pronunțată în noiembrie 2024 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în contencios administrativ şi fiscal. „Art. 129 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite acordarea, prin hotărâre de consiliu local, de sporuri şi facilităţi nereglementate prin alte norme juridice”, este concluzia judecătorilor ICCJ.

În speța pentru care a fost necesară interpretarea ICCJ era vorba despre un prefect care a solicitat anularea unei hotărâri locale care prevedea decontarea cheltuielilor de transport pentru funcționarii primăriei care locuiesc într-o altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea. Prefectul a argumentat că nu există o prevedere legală expresă care să permită o astfel de măsură.

Prin decizia sa, ICCJ a stabilit că nu poate fi adoptată o hotărâre locală care să acorde sporuri sau facilități, precum decontarea transportului, fără o reglementare legală explicită în acest sens, făcând trimitere la dispozițiile Codului Administrativ. 

„Consiliul local hotărăşte acordarea unor sporuri şi a altor facilităţi, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi serviciilor publice de interes local”, se arată în actul normativ. 

Mai mult, în motivație, ICCJ a subliniat că Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este actul normativ principal care reglementează orice venituri salariale sau facilități ale angajaților din sectorul public. Conform acestei legi, toate drepturile de natură salarială trebuie stabilite „potrivit legii”, respectând principiul legalității.

ICCJ a precizat că articolul 129 alin. (12) din Codul administrativ oferă consiliilor locale o competență derivată, nu una primară. În practică, acest lucru înseamnă că autoritățile locale pot reglementa doar în limitele stabilite de legi sau alte acte normative superioare. Sintagma „potrivit legii” din acest articol exclude posibilitatea ca un consiliu local să acorde sporuri sau facilități care nu sunt prevăzute explicit în legislație.

De asemenea, instanța a respins ideea că principiul autonomiei locale ar justifica adoptarea unor astfel de măsuri. Autonomia administrativă funcționează doar în cadrul stabilit de lege, iar derogările implicite nu sunt permise. În absența unui temei legal clar, consiliile locale nu pot acorda sporuri, facilități sau alte beneficii similare personalului din aparatul propriu. Deciziile adoptate în afara acestor limite sunt contrare principiului legalității și pot fi anulate.