Din 2025, multe companii trebuie să treacă de la declarația nefinanciară la raportarea privind durabilitatea

Raportarea privind durabilitatea a fost introdusă la noi prin Ordinul Ministerului Finanțelor 85/2024, fiind vorba de transpunerea Directivei europene supranumite CSRD (nr. 2.464/2022). Noile prevederi se aplică treptat, cele trei faze de implementare fiind 2024, 2025 și 2028.

Raportarea privind durabilitatea (care în spațiul public mai este denumită și raportare privind sustenabilitatea sau raportare ESG) include informații referitoare la factorii de mediu, factorii sociali și care privesc drepturile omului și factorii de guvernanță, inclusiv factorii de durabilitate (ESG). Noua raportare face parte din raportul administratorilor, care se depune o dată cu situațiile financiare anuale.

„Atâta timp cât ea era în legislația de la nivel european, era doar o chestiune de timp până ajungea și la noi, dar iată că, de multe ori, suntem «pionieri» și vrem să implementăm înainte să implementeze alte state anumite prevederi. De parcă a face business în România nu e deja suficient de greu, avem nevoie de și mai multe poveri administrative, în așa fel încât munca noastră să fie din ce în ce mai complicată. Cert este că această raportare ESG este reglementată, este aplicabilă. Primul an de raportare este 2024, pentru anumite categorii de companii, respectiv companiile de interes public - cele care la data bilanțului au un număr mediu de peste 500 de salariați în cursul exercițiului financiar și, bineînțeles, societățile-mamă ale unui grup de entități de interes public, care, pe bază consolidată, depășesc același număr.

Dar povara administrativă se mărește începând cu 1 ianuarie 2025 - bineînțeles, cu termenul de raportare în 2026. Începând cu 1 ianuarie 2025, foarte multe companii intră în scopul raportării. Aici vedeți că este vorba de toate celelalte entități mijlocii și mari, care nu sunt de interes public, și poate vă gândiți că vă raportați la indicatorii de la situațiile financiare. Nu, greșit. Această legislație legată de ESG vine cu propriul set de indicatori - un set de indicatori foarte mic. Ca să aveți o idee, directiva europeană, pentru toate cele trei paliere, are indicator cel puțin dublu față de ce adoptă România. Deci, România scade la jumătate indicatorii prevăzuți de directivă. Pentru ESG, a fi companie mijlocie și mare înseamnă să îndeplinești cel puțin doi dintre indicatorii următori: 17,5 milioane lei active, 35 milioane lei cifră de afaceri și 50 la numărul mediu de salariați.

Deci, avem trei seturi mari de indicatori. Un set de indicatori ca să vedem ce tip de situații financiare întocmim și acolo avem plafonul superior la 25 milioane lei și 50 milioane lei. Avem indicatorii pentru auditare, unde avem 16 milioane lei și 32 milioane lei. Și, iată, un al treilea set pentru raportarea ESG, unde avem 17,5 milioane lei și 35 milioane lei. Deci, toate aceste companii, începând cu anul 2025, vor trebui să înceapă să pregătească această raportare, care este mult mai complexă, mult mai detaliată și mult mai costisitoare, bineînțeles, decât ce s-a pregătit până acum pentru raportarea nefinanciară. (...) Cert este că sunt foarte multe voci care sunt deranjate de această raportare. Se pune o presiune suplimentară pe economia din Europa și ajungem să nu mai fim competitivi la nivel internațional”, a explicat joi, la o întâlnire online a Tax Group, Oana Nicorescu, Managing Partner la Nowium.

De precizat că Directiva europeană CSRD a fost transpusă, pe finalul anului trecut, inclusiv la nivelul legislației auditului din România, mai multe informații pe această temă fiind în articolul de aici. Informații mai multe despre raportarea privind durabilitatea pot fi găsite în secțiunea noastră specială de aici.